Ziarul de Duminică

Aut!/ de Tudor Călin Zarojanu

Aut!/ de Tudor Călin Zarojanu

Autor: Tudor Calin Zarojanu

19.03.2015, 23:51 250

Care va să zică s-a decis: religia nu mai e facultativă, e opţională. O modificare subtilă, rezultată dintr-o decizie a Curţii Constituţionale, care stipulează că nu e constituţional să ceri părinţilor să scrie o cerere pentru ca elevii să nu facă orele de religie, dacă nu vor. Dacă nu vor ei, părinţii, copiii sunt minori, nu pot decide. Şi nici nu i-a întrebat nimeni.

Aşa că, de-acum, se vor face cereri Pentru, în loc de cereri Contra. Aşa e mai frumos. Şi mai constituţional. Noul sistem n-ar contrazice în niciun fel articolul din Constituţie care spune că şcoala asigură predarea religiei. O asigură, dar dacă nu sunt destui doritori, asta e, nu se mai face. Asigurată, dar suspendată.

În mod evident, iniţiatorii Marii Schimbări mizează pe efectul psihologic. Românii nu se simt în largul lor să scrie cereri. E foarte posibil ca, înainte, să fi fost părinţi care şi-au lăsat copiii la Religie numai din lipsa tragerii de inimă de-a înainta o hârtie; şi e sigur că alţii nu-i vor mai lăsa din fix acelaşi motiv.

 

Bine. Deci aşa e mai constituţional, mai modern, mai trendy. Rămân însă câteva întrebări:

 

1. Dar Chimia? Dacă încurajăm ideea că părinţii pot să decidă că odraslele lor nu vor învăţa o anumită materie, de ce n-am extinde principiul şi la alte materii, mai exact la toate? Nu de alta, dar Chimia – de exemplu – nu e menţionată nicicum în Constituţie şi, pe de altă parte, cred că e foarte greu de contestat că un procent mult mai mic dintre elevi vor avea de-a face, de-a lungul vieţii, cu chimia decât cu Dumnezeu.

 

2. Poporul ăsta, născut direct creştin, graţie Sfântului Andrei, s-a clădit pe câteva valori fundamentale, printre care şi religia. Întrebarea e: pentru martirii Brâncoveni, religia o fi fost opţională sau facultativă? Dar pentru Mircea cel Bătrân? Dar pentru Ion Creangă?

 

3. Contestarea predării religiei în şcoli – chiar aşa, facultativă, cum era, deci nu obligatorie – n-a pornit de la o chestiune de principiu democratic, din grija faţă de nediscriminare şi nici măcar din abnegaţia faţă de ştiinţă, care ar contrazice religia – ceea ce oricum este fals. Câţi susţinători ai lui Darwin (un om profund religios, apropo) versus Dumnezeu cunosc cu adevărat teoriile lui Darwin? Câţi ştiu că acestea sunt două, nu una? Câţi ştiu că Darwin n-a susţinut niciodată că „oamenii se trag din maimuţe”? În realitate, agitaţia a pornit de la nemulţumiri vehemente bazate pe informaţii la fel de solide precum ştirile din tabloide. Una dintre ele priveşte „îndoctrinarea” prin orele de religie. „Înger, îngeraşul meu” e îndoctrinare? „Tatăl Nostru” e îndoctrinare? Sau poate încurajarea iubirii semenilor?

A doua „informaţie” se referă la un Dumnezeu răzbunător. Ideea vine de la unul sau două manuale prost scrise, care nu mai sunt de mult în circulaţie – dar cine stă să răsfoiască manualul înainte de-a stipula că nu e bun? Şi chiar de n-ar fi, am putea oare, pe baza câtorva manuale stupide – le ţin la dispoziţia oricui – să declarăm opţionale Româna sau Matematica?

În fine, „popii”. Protestatarii nu par să fi aflat că o bună parte dintre profesorii de religie nu sunt preoţi, ci doar absolvenţi de Teologie, iar unii nici n-ar putea ajunge vreodată preoţi, din simplul motiv că sunt... femei! Şi, încă o dată, chiar n-aţi dat de profesori lipsiţi de orice vocaţie la Geografie, Sport sau Fizică? Norocoşilor!

 

4. Se vorbeşte foarte mult, mai ales în mediul virtual, despre bigotism, argumentul suprem fiind „pupatul moaştelor” în sistemul călcării în picioare şi a datului din coate. Aţi băgat cumva de seamă cam care e media de vârstă a respectivelor persoane? Aşa, cam între 50 şi 75 de ani, nu? Adică născute între 1940 şi 1965. Deci n-au făcut religia în şcoală...

Ok, unde-i lege nu-i tocmeală. Deocamdată, religia a primit un cartonaş galben, spre delirul peluzelor. Urmează probabil cartonaşul roşu. Afară cu dogmele bisericoase din minunata şcoală românească, în care ştiinţa e la nivel de vârf şi din care absolvenţii ajung direct în laboratoare hi-tech!

Mă gândesc ce dramatic se vor împuţina, în curând, botezurile, cununiile şi îngropăciunile cu popă! Că doar n-o să apelăm la religie doar când avem nevoie, de trei ori în viaţă!

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO