Ziarul de Duminică

Biserica şi societatea

Biserica şi societatea
20.05.2010, 15:48 187
LaSighişoara a avut loc, recent, seminarul cu titlul de mai sus,organizat de Fundaţia "Konrad Adenauer", Asociatia medical-crestinăLukas Spital - Laslea, Asociatia Filantropia Ortodoxă si Centrulcreştin social-medical de zi, ambele dinSighişoara.
La această a treia ediţie (după celedin martie 2005 şi martie 2009, desfăşurate de asemenea laSighişoara, in aceeaşi organizare) temele abordate au fost:parteneriatul dintre Culte şi Stat intre asistenţă socială şipolitici sociale, reinfiinţarea spitalelor bisericeşti şi rolulcomunităţilor locale in asistenţa socială şi medicală (cu referirela administraţia publică şi implicarea parohială). Au participatreprezentanţi ai Mitropoliilor ortodoxe din ţară, ai BisericiiEvanghelice C.A., ai mediului academic şi ai unor ONG-uri, precumşi ai unui centru social din Republica Moldova.
Prima parte a seminarului, indupă-amiaza de 20 aprilie, s-a desfăşurat la Centrul creştinsocial-medical de zi, aşezământ rezultat dintr-un parteneriat intreUniunea Europeană, consiliul judeţean Mureş, primăria municipiuluiSighişoara şi asociaţia Filantropia Ortodoxă - filiala locală.Centrul a luat fiinţă in februarie 2004, in spaţiul generos al uneifoste secţii medicale de pediatrie, care a fost restaurat,compartimentat şi dotat pentru nevoile specifice vârstnicilor, cubinecuvântarea Inalt Prea Sfinţitului Părinte Andrei Andreicuţ,Arhiepiscopul ortodox al Alba Iuliei, şi prin purtarea de grijă aPărintelui protoiereu Ovidiu Dan. Beneficiarii centrului suntvârstnici de toate naţionalităţile din zonă, aflaţi inimposibilitate de a-şi acoperi singuri nevoile minime de trai, fărăfamilie sau părăsiţi de aceasta, mulţi suferinzi de boli cronice.Centrul asigură in cantina proprie trei mese zilnic pentru 35 depersoane şi trimite prânzul la domiciliu pentru alte 40 depersoane. Lucrătorii centrului, după specificul pregătiriiprofesionale, le oferă beneficiarilor consiliere socială,activităţi recreative, servicii de igienizare (baie, bărbierit,tuns) personală şi a lenjeriei, asistenţă medicală gratuită (inregim ambulatoriu şi la domiciliu, asistenţă religioasă. Centrulare un cabinet medical in care lucrează voluntar medici dinSighişoara şi din Târgu Mureş, o sală dotată după standardele UEpentru kinetoterapie şi o alta pentru masaj medical recuperator.Dispunând de o autoutilitară Dacia şi un autoturism Volkswagen,centrul işi face aprovizionarea şi asigură transportulbeneficiarilor de la şi spre casă, ca şi spre diferitele locaţiimedicale, şi de asemenea transportul prânzului ladomiciliu.
Vizitarea Centrului (din str.Târnavei 45) a fost o bună bază de discuţii pentru cea de a doua zia seminarului, deosebit de densă in informaţii despre cumfuncţionează centrele sociale pentru copii sau pentru vârstniciorganizate de eparhii sau protoierii şi parohii, dar şi de persoanelaice, despre modalităţile de atragere a fondurilor, despreproblemele cu care se confruntă cei care le administrează. LauraStoican, inspector social la Arhiepiscopia ortodoxă a Albei Iulia,a prezentat intre altele cele trei mari servicii de tip reţearealizate in parteneriat public-privat de această eparhie, serviciisocotite model de excelenţă, şi anume asistenţa la domiciliu,centrele de zi (in număr de 11) şi casele de tip familial(10).
Părintele Gheorghe Marin, preotmisionar, a vorbit despre aşezământul social "Sf. Gheorghe"infiinţat in 2007 de protopopiatul Sebeş (judeţul Alba) intr-ofostă centrală termică dezactivată şi care funcţionează cu treimodule: casă de tip familial, centru de zi pentru copii şiingrijire la domiciliu. Părintele Nicolae Ignat, consilier peprobleme sociale la Arhiepiscopia Albei Iulia, a insistat pe nevoiade a-i convinge pe parteneri să rămână alături, odată deschis uncentru social.
La Sângerei, in Republica Moldova,funcţionează Centrul comunitar de asistenţă socială "Agape",proiect iniţiat de medicul dermato-venerolog Arcadie Covaliov(prezent la seminar) şi realizat in perioada februarie 2006 -decembrie 2008 de guvernul de la Chişinău in parteneriat cuconsiliul raional local, cu sprijin financiar din partea guvernuluiSuediei. Este deschis persoanelor vârstnice aflate in dificultateşi adulţilor cu dizabilităţi, cărora le sunt asigurate servicii deingrijire medicală, consultanţă psihologică, serviciisanitaro-igienice, cercuri de activităţi pe interese, consultanţăpsihologică şi asistenţă religioasă la dorinţabeneficiarilor.
Din partea Arhiepiscopiei Timişoareiau vorbit Părintele misionar Alin Cuza şi Părintele consilierCristian Pavel, care au prezentat centrul comunitar realizat in2001 in parteneriat public - privat pentru persoanele cu HIV.Beneficiază de serviciile acestui centru 55 de tineri - infectaţicu HIV in mediul intraspitalicesc, şi familiile lor. Pentru tineri,care din cauza prejudecăţilor legate de această boală nu au mers laşcoală, centrul organizează cursuri de limbi străine şi decalculatoare şi dezvoltă proiecte de integrare socio-profesională.Din păcate, sincopele apărute in tratamentul retroviral pe care artrebui sa li-l asigure statul român pot insemna pentru ei a douacondamnare la moarte.
Conf. dr. Sebastian Moldovan, de laFacultatea de Teologie ortodoxă "Andrei Şaguna" a ArhiepiscopieiSibiului (Mitropolia Ardealului), a făcut, pornind de la Epistoleale Sfântului Apostol Pavel (1 Corinteni şi Efeseni), o analogieintre trupul uman şi Biserică. Aşa cum trupul este format dincelule, ţesuturi, organe alcătuind toate organismul, aşa persoana,familia, parohia, eparhia, Biserica locală alcătuiesc impreunăBiserica universală. Organismul funcţionează graţie sistemelorcirculator, nervos, endocrin, imunitar, Biserica graţie Cultuluidivin şi Euharistiei, rugăciunii particulare, funcţiilor ascetică,practică şi filantropică. Comuniunea cu Hristos se realizează ânprincipal prin Sfânta Euharistie şi prin filantropie, or, lacreştinii din ziua de azi funcţia filantropică este intr-o maresuferinţă. Asistenţa socială trebuie să stea pe această funcţiefilantropică, dar pentru că suntem creştini care nu practicămcreştinismul, trebuie să căutăm sponsori pentru asistenţa socială,a spus in esenţă conferenţiarul Sebastian Moldovan, şi nădăjduiescsă fi inţeles exact esenţa comunicării sale.
Au mai vorbit Părintele CiprianCreangă - Arhiepiscopia Sibiului (despre centrul creştin de laHomorod - judeţul Braşov, unde sunt consiliaţi tinerii careajungând la 18 ani părăsesc sistemul de stat), Părintele NarcisConstantin Axinte şi Părintele Ion Şerban de la ArhiepiscopiaIaşilor, ultimul pledând pentru schimbarea relaţiei dintre Bisericăşi stat, dat fiind că Biserica s-a maturizat sub aspectinstituţional, şi pentru amendarea Legii Cultelor, in sensul căBisericile pot tutela nu numai servicii sociale, ci şi serviciimedicale, aşa cum au propus Inalt Prea Sfinţitul Părinte TeofanSavu, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi secretarul de statpentru Culte, Adrian Lemeni.
Prof. univ. dr. Radu Carp, prodecan alFacultăţii de Stiinţe Politice - Universitatea din Bucureşti, aapreciat că in prezent gradul de participare socială la nivelulsocietăţii civile din România este de aproximativ 1 %, mult preamic faţă de nevoile reale aleacesteia.
Medicul Petru Oprean,co-fondator al Asociatiei medical-crestine LukasSpital de la Laslea, judeţul Sibiu, a vorbit despre treisurse de finanţare a spitalelor bisericeşti: drepturile bolnavilor,fondurile europene, pe care Bisericile trebuie să inveţe să leacceseze, in contul celui un miliard de euro reprezentândcontribuţia României la UE, şi serviciile adiacente rezultând dinpământuri şi alte bunuri ale Bisericii. Doctorul Oprean a datexemplul Diakoniei germane care in ultimele două decenii areconstruit, se poate spune, fosta Germanie de est. Spitalul dincomuna Laslea purtând numele Sfântului Evanghelist Luca,construit incepând cu anul 1992 cufonduri germane, mai precis din partea Bisericii Evanghelice C.A.şi a altor organizaţii bisericeşti din Germania, in localulreamenajat al vechii şcoli săseşti din comună, a ajuns acum la unbilanţ impresionant: asistenţă medicală şi spirituală pentru mii depacienţi, ajutoare acordate sub forma a câtorva sute de mii decutii de medicamente, a circa 1000 de tone de imbrăcăminte şiincălţăminte, a peste 100 de tone de materiale sanitare, aparaturămedicală şi accesorii pentru persoane cu handicap. Toateacestea au provenit din donaţii germane pe care spitalul le-afolosit pentru bolnavii trataţi in saloanele sale sau le-adistribuit in Laslea şi in numeroase alte sate din zonă. Experienţa"Lukas" este cunoscută acum in toată lumea, mai ales după ce in2001, la Helsinki, in cadrul expoziţiei "Eurodiakonia", LukasSpital a fost declarat "Proiect de referinţă pentru Europa Centralaşi de Est", iar in februarie 2004 a fost prezentat la cel de-al52-lea Mic Dejun de Rugăciune Naţională de la Washington(S.U.A.)

Ultima zi a seminarului, care s-aincheiat la ora prânzului, a fost folosită de participanţi pentru atrage concluzii şi pentru a redacta o Declaraţie finală, citită inscurt timp pentru presa locală de protopopul ortodox alSighişoarei, Părintele Ovidiu Dan.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels