Nimeni nu e profet in tara lui si, iata, mai nou, nici scriitor de succes. Cam asa ar putea fi rezumata, in termeni de destin literar, cariera lui Douglas Kennedy.
Cu o copilarie fericita pe strazile Manhattan-ului, student glorios la Bowdoin College, in Maine, Douglas (nascut in 1955) ajunge la Dublin, in cadrul unui schimb universitar. Din frenezia culturala a New York-ului, capitala a tuturor trendurilor artistice ale lumii, ombilic al universului (unde, pe la sfarsitul anilor '60, il puteai auzi pe Boulez si viziona pe Truffaut inainte ca acestia sa fie vizibili pe piata pariziana), in posomoreala si plictisul irlandez, traseul are mai degraba aerul unei prabusiri. Cu toate acestea, dupa un an de sastiseala, bere calda si cladiri gri, Dublinul izbuteste sa-l corupa pe aventurosul american, care, in raspar cu exigentele paterne (taticul, fost "marine", il vedea direct in barou dupa terminarea studiilor), se hotaraste sa faca pe scenaristul si secretarul literar in contul unei marunte companii teatrale din capitala irlandeza. Pornit de-acasa cu 600 de dolari in buzunar, Douglas se vede silit sa locuiasca prin mansarde sordide si traieste de pe o zi pe alta, hranit doar de entuziasmul de a-si vedea trupa estivala evoluand. Dupa ce Teatrul national irlandez ii distribuie o sala, iar el devine director, se apuca de scris dramaturgie, alimentat in nazuintele sale si de predictia unei profesoare din gimnaziu, care ii sorocise, dupa lectura unei izbutite compuneri (care istorisea cum un baietel si-a pierdut mama intr-un supermaket) un destin literar stralucit. Dupa o adaptare radiofonica inspirata, este contactat de BBC sa scrie o piesa originala. Aici, are cateva prestatii apreciate, care ii deschid ulterior toate portile ziarelor irlandeze (tine, intre altele, cronica literara in paginile lui Irish Times si Sunday Tribune). Cum, prin anii '80, exista o adevarata pasiune in Occident pentru relatarile de calatorii, se apuca de citit, cu metoda, V.S. Naipaul, Colin Thubron, Graham Greene, Bruce Chatwin sau Paul Theroux. Dupa ce petrece o luna in Egipt, scrie un text (Beyond the Pyramids) despre acest voaiaj si isi gaseste un editor de prestigiu (care ii tiparise pe Tolkien si pe Bertand Russell) dispus sa-l publice. Desi se considera implinit, iar izbanda profesionala, intarita de aparitia altor volume de aceeasi inspiratie (In God'S Country si Chasing Mamon), il face sa se simta in al noualea cer, inca nu poate trai din scris.
Fara sa fie sub contract, se apuca de redactat The Big Picture, un roman politist care il va inscrie definitiv pe orbita succesului. Iata ce povesteste Kennedy despre ziua cand a fost contactat de agentul sau literar newyorkez pe tema vanzarii drepturilor de autor. "Stai jos, Douglas, avem o oferta de 500.000 de dolari, dar pretul poate sa creasca." Si a crescut. Din jumatate in jumatate de ora, agentul suna ca sa-i anunte noua cifra: 550, 600, 700. Strigarile s-au oprit la 1.100.000 USD, suma oferita de editura Hyperion. In acea perioada, deja mutat cu arme si bagaje la Londra, scriitorul castiga circa 10.000 de lire pe an. Dupa aparitie, cartea a beneficiat de ceea ce se cheama "un succes de stima". Adica: multe cronici binevoitoare, o intrare in topul celor mai vandute carti (timp de doar o saptamana) si un tiraj de 60.000 de exemplare hard cover, urmat de unul, format de buzunar, de 200.000. Amandoua - modeste, daca tinem seama de anvergura pietii americane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
