La sediul Institutului Cultural Roman de la Stockholm poate fi vazuta o expozitie de fotografie la care orice vizitator familiarizat cu literatura romana contemporana si cu autorii ei tresare de emotie. Sunt portretele a douazeci si trei de scriitori pe care norvegianul Cato Lein i-a fotografiat "la ei acasa", majoritatea in Bucuresti.
L-am cunoscut pe Cato anul trecut, cu prilejul sederii sale in Capitala, si i-am vazut unele fotografii chiar atunci. Ii facuse deja captivi pe film pe Mircea Dinescu, Mircea Cartarescu, Claudiu Komartin, Nora Iuga, Denisa Comanescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Filip Florian, Grete Tartler, Dan Sociu, Gabriela Adamesteanu, Luminita Marcu, Elena Vladareanu, Adela Greceanu, Matei Visniec, Ileana Malancioiu, Matei Calinescu, Marius Chivu, Ioana Nicolaie (si, cu voia dvs., pe lista a ajuns si subsemnatul).
I-a dus la Stockholm, unde plutonului i s-au alaturat Herta Muller, Gabriela Melinescu & Nina Cassian, i-a expus la ICR si a atras imediat atentia presei din capitala Suediei.
Iata in continuare, in pagina 6, un articol publicat de Kamera & Bild la 21.05.2008, sub semnatura lui Elin Parmhed.
- Am vrea sa mergi la Bucuresti timp de o saptamana si sa fotografiezi 20 de scriitori. Asa a sunat propunerea adresata de Institutul Cultural Roman de la Stockholm lui Cato Lein. Ceea ce nu stia Cato era faptul ca munca lui se va concretiza atat intr-o expozitie, cat si intr-un catalog.
Filmele polaroid se gasesc din ce in ce mai rar in magazine. Foarte neplacut. Cel putin pentru fotograful Cato Lein. Mare parte din ultimele sale polaroide au fost consumate in proiectul Institutului Cultural Roman.
Inainte de a intalni un scriitor pe care vrea sa-l fotografieze, Cato obisnuieste sa se documenteze. Aproape ca stie ce preocupari are fiecare.
- Asta ma ajuta sa sparg gheata, explica el. De cele mai multe ori timpul pe care-l am la dispozitie e foarte scurt, asa ca trebuie sa gasesc cuvintele potrivite pentru un subiect de conversatie in timpul sedintei foto.
Dar scriitorii romani erau in marea lor majoritate nume complet necunoscute lui. Singurul lucru pe care s-a putut baza a fost faptul ca a stabilit un contact bun cu acestia si ca s-au simtit bine unii in compania celorlalti.
Timp de o saptamana, Cato a strabatut capitala romaneasca in lung si-n lat, pe bancheta din spate a unui taxi. I-a fotografiat pe scriitorii romani unul cate unul, dupa propria metoda: folosind o camera polaroid.
Capteaza o intreaga opera intr-o fotografie
Metoda lui de fotografiere capteaza expresia si privirea subiectului. Iar Cato are "pe constiinta" o multime de portrete de scriitori. Totul a inceput in urma cu zece ani, cu o vizita pe "scena literara" ABF a scriitorilor Norman Mailer si Salman Rushdie. Si-a trimis fotografiile la Dagens Nyheter, principalul cotidian suedez, iar o saptamana mai tarziu acestea erau publicate. Paul Auster, Astrid Lindgren, Jon Fosse, Sara Lidman, Zadie Smith si Ulf Lundell sunt doar o parte dintre cei pe care i-a fotografiat mai tarziu.
- Cand intru intr-o incapere cu aparatul meu polaroid, dupa toti fotografii de presa care folosesc cam acelasi tip de camera digitala, scriitorii devin brusc interesati: "Fantastic, acum se va face fotografia!" Si astfel imi acorda acel plus de atentie care inseamna o alta privire, mai multa concentrare.
Privirea subiectului si metoda polaroid fac ca portretele lui Cato sa iasa in evidenta.
- E important sa ai un limbaj propriu, iar o fotografie sa fie recunoscuta ca "fotografie Cato".
Nu toate portretele sunt realizate ca urmare a unor comenzi. Un exemplu este dramaturgul Lars Noren, pe care Cato a tinut sa-l fotografieze.
- Cand l-am sunat, mi-a spus: "Da, accept, daca ma poti fotografia cum l-ai fotografiat pe Jon Fosse - i-ai captat toata opera intr-o poza." O nota buna, datorita careia Lars Noren a acceptat propunerea mea.
Instantaneu doar in aparenta
Farmecul polaroidului sta si in dificultatea procedeului tehnic. Lui Cato ii place faptul ca nu are control deplin asupra rezultatului, ii place sa se bazeze 100% pe fler si sa accepte rezultatul asa cum este.
- Subiectul trebuie sa stea nemiscat cat timp reglezi claritatea imaginii. Daca se misca, fotografia va fi neclara. Nu poti face mai multe fotografii odata. De aceea e important ca fotografia sa capteze o expresie si o postura bune.
Fotografia trebuie sa fie ca un instantaneu, insa doar in aparenta. Rezolutia maxima nu e lucrul cel mai important.
- Mai important e sentimentul pe care-l induce fotografia, trebuie sa spuna ceva ce sa te duca cu gandul dincolo de imaginea concreta.
Pe cont propriu
La Bucuresti, Cato n-a avut cu sine vreun asistent care sa introduca placile de polaroid in baie de apa dupa fiecare expunere. A fost obligat sa faca totul singur. Iar in timp ce se ocupa de baia de apa, subiectii se miscau, asa ca trebuia s-o ia de la capat cu reglarea claritatii.
Cato foloseste de asemenea o camera Mamiya 6x6 si o camera SLR. La fiecare portret. Asta pentru a avea o copie a imaginii in cazul in care se intampla ceva cu polaroidul - daca, spre exemplu, imaginea e prea neclara.
Cu toate ca proiectul The Last Polaroid Project... The First Impression of Romania a fost unul nebunesc, Cato Lein a reusit sa-l duca la bun sfarsit. Rezultatul sau poate fi vazut la sediul de pe Skeppsbron al Institutului Cultural Roman de la Stockholm pana pe 31 august. Pana la Targul de Carte de la Goteborg, din toamna, se va publica si un catalog al expozitiei.
In prezent, Cato este implicat si intr-un proiect realizat in Peninsula Kola, un serial ce urmeaza a fi difuzat de catre televiziunea norvegiana. Cato va realiza fotografiile de presa, dar nu este inca stabilit daca va utiliza si aici film polaroid. E posibil ca fotograful care reuseste sa scoata la suprafata natura fiecarui scriitor sa recurga de aceasta data la film negativ.
Cine este Cato Lein
S-a nascut in 1957 la Batsfjord, Norvegia. In 1972, s-a mutat impreuna cu parintii la Fredrikstad, la sud de Oslo. Dupa absolvirea unui liceu vocational, a plecat la Stockholm, un Eldorado al fotografiei in anii '80. Impresionat de expozitiile care se organizau acolo, a ales sa se specializeze in fotografie. Afirmarea sa majora s-a petrecut in 1995, cand Lars Linder de la Dagens Nyheter l-a indemnat sa-si publice lucrarile in paginile cotidianului suedez.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
