Incheiem in acest numar publicarea unor fragmente din insemnarile zilnice ale regelui Carol al II-lea, aflate sub tipar la Editura Curtea Veche. Razboiul este iminent, chiar daca, deocamdata pericolul pare sa vina doar din partea unei Ungarii in spatele careia se simte insa prezenta Germaniei hitleriste si a unei Polonii tradatoare, unica diferenta dintre ultimele doua episoade fiind tensiunea crescanda si certitudinea regelui si a coalboratorilor sai ca razboiul nu mai poate fi evitat. Insemnarile ce urmeaza acopera doar cateva zile din martie 1939. Sunt insa pagini foarte bogate in informatie si dramatism: evenimentele se deruleaza cu repeziciune pe scena politico-militara europeana: trupele germane intra in Cehoslovacia, indreptandu-se spre Ucraina Subcarpatica; sosesc stiri ca Ungaria li s-a alaturat, apoi ca germanii au ocupat deja Morava-Ostrava. Suveranul Romaniei este ingrijorat: pentru tara situatia e foarte grava, iar starea armatei - asa cum banuise -, dezastruoasa.
Luni, 13 martie 1939
La 13,00 din nou, o intrunire, cu aceiasi, plus Urdareanu. Fapt nou, raspunsul Poloniei, care indica, drept linie rezervata noua, calea ferata ce ne leaga de ei, uitand complet sa mentioneze satele romanesti din Apsa, pe marginea Tisei.
Reiese, din ce in ce mai mult, ca polonezii sunt intelesi cu ungurii.
Revedem chestiunea unei frontiere eventuale si se propune una care, ingloband satele romanesti si linia de cale ferata si tinand cont de consideratiuni strategice, sa fie cat mai scurta pana la granita poloneza.
Polonezii ne indeamna continuu sa intram. Noi pastram punctul nostru de vedere. Noi nu vrem sa provocam ciocniri si, pe de alta parte, armata noastra nu este astazi in stare de a intreprinde vreo actiune. A trebuit sa vina un ministru civil, de talia lui Calinescu, sa vada ca realitatile pe care eu le simteam de mult, dar pe cari nici unul dintre ministrii militari, imbacsiti de prejudecati si spirit rau inteles de camaraderie, n-au vrut sa le vada.
Punctul important ce se pune este ca noi sa nu aratam ca avem pretentii teritoriale, ci ca ne intereseaza regiunea mai sus amintita, cu atat mai mult, cu cat polonezii refuza sa intre spre a fi tampon. S-a mai hotarat sa se vada ce opinie au occidentalii si sa se faca nota .scrisa, cerand sa ni se spuna care este atitudinea Germaniei.
Prudenta ni-e si mai mult impusa, prin stirile ce ne-au venit, ca trupele germane, trecand prin Slovacia, se indreapta spre granita Ucrainei Subcarpatice. Mai vin stiri ca ungurii au intrat si ei, ca germanii au ocupat Morava-Ostrava. Situatia e foarte grava si ne poate face sa ne asteptam la inca multe surprize. HA!cha si ministrul sau de Afaceri Straine au plecat astazi la Berlin.
Miercuri, 15 martie
Dimineata, ministrii Teodorescu si Bujoiu, acesta din urma, asupra tratativelor cu Germania, pregateste un raport, care sa puna lucrurile la punct. I-am dat instructiuni sa nu prea grabeasca lucrurile, ca sa vedem cum se dezvolta evenimentele.
Lovitura de teatru s-a produs, cea mai nemaipomenita din istorie. Trupele germane au intrat in Boemia, adica in Cehia, cum se numeste de azi inainte partea ramasa din fostul stat cehoslovac si, pe la pranz, sunt la Praga. Se pare ca intrevederea HA!cha - Hitler a fost foarte scurta. HA!cha a cerut Germaniei sa intre si sa ia sub protectie tara. Chiar daca, asa cum zic unii, Hitler ar fi facut o violenta presiune asupra lui, tot trebuia sa protesteze si sa demisioneze. Aceasta noua stare de lucruri si complecta inactiune a Frantei si Angliei, cari, in timpurile din urma, pareau ca revenisera din starea amorfa si parca nu mai voiau sa admita noi incalcari ale germanilor, da mult de gandit si cere din partea noastra o revedere a atitudinei politicii noastre externe.
Reiese hotarat ca Germania a fost de acord cu actiunea Ungariei, care, dupa unii, nu joaca decat un rol de avangarda al expansiunii germane.
Atat la pranz, cat si seara, vin Calinescu si Gafencu, dupa-amiaza asista si Urdareanu.
Germanii au fost recunoscatori pentru intrebarea noastra scrisa, polonezii ne-au tradat, caci, fara a ne incunostiinta, s-au inteles cu ungurii asupra ocuparii de catre ei a Ucrainei Subcarpatice. Raspunsul de la poloni a venit ca Ungaria nu accepta propunerea lor, nici macar pentru partea ce ne-au rezervat-o ei, dar totusi ne cer sa indicam care ar fi zona intereselor noastre, ca sa poata sa faca pe intermediarii. Vazand atitudinea lor asa de neloiala, dupa o discutie scurta, am dictat o nota, in care ne aratam nemultumirea noastra fata de ei (vezi anexa).
Cu toate ca ungurii au ocupat Hust, azi, ne hotaram sa nu miscam, asteptand evenimentele. Pe de alta parte, se vor incunostinta si (pe) germanii care este zona intereselor noastre. Pe urma revedem proiectul de granita, in asa fel incat sa nu periclitam interesele noastre.
S-a mai hotarat ca, avand in vedere expansiunea neasteptata a Germaniei, noi trebuim sa grabim tratativele comerciale cu ei si sa le incheiem cat mai repede.
Plecand Gafencu, am ramas in discutie cu Urdareanu si Calinescu, aducand si mai departe discutia asupra situatiei generale. Indeosebi, se discuta asupra probabilitatilor intentiunilor germane. Urdareanu vede lucrurile foarte in negru; el crede ca au toti interesul de a pune mana pe noi, daca nu teritorial, in tot cazul efectiv, mergand pana la indepartarea Dinastiei. Calinescu crede ca nu se gandesc asa de departe, dar ca totusi trebuie sa avem ochii in patru si sa supraveghem cu foarte multa atentie situatia interioara.
Descompunerea Cehoslovaciei se datoreste indeosebi starii interne si lipsei de unitate. Vorbeste, pe urma, de starea dezastuoasa a armatei si vad ca Armand Calinescu judeca asemeni mie, mai bine putin si sigur, decat mult si prost. Mi-a propus sa concentreze pentru instructie doua contingente de completare; admit, cu corectivul ca sa se concentreze numai cu conditia ca vor putea fi imbracati si gazduiti in mod perfect.
La 4, l-am primit pe Charly de Coburg, venit sa-si ia ramas bun si sa multumeasca pentru gazduire. Politica n-am vorbit.
Seara, cinema, versiunea americana a echipajului lui Kessel, cu Paul Muni si Miriam Hopkins.
Joi, 16 martie
Dimineata, Calinescu, intai cu Bujoiu, pentru punerea la punct a tratativelor cu Germania. Nu prea au fost discutii, caci am fost repede de acord, se pot multumi si ei fara a ne periclita interesele noastre.
Pe urma, cu Gafencu. Tradarea Poloniei reiese din ce in ce mai clar. Gafencu evolueaza, ieri era opus intrarii noastre, astazi tinde spre o actiune. S-a hotarat sa luam contact direct cu ungurii. Dupa ce-l va fi vazut pe Bardossy, vom reexamina situatia. Ramane de vazut ce forma se va da ocupatiunii Ucrainei Subcarpatice in viitor. Daca e vorba de o anexiune pur si simplu, chestiunea e mai simpla, daca este vorba de o autonomie in cadrul statului ungar, e mai complicata.
Dimineata a fost o adevarata atmosfera de iarna, spre pranz s-a mai incalzit si zapada s-a topit aproape toata.
Vineri, 17 martie
Ministrii obisnuiti. Mitita, cu chestiuni financiare, imi arata situatia si sporurile ce vor trebui acordate in bugetul viitor, cele mai multe mergand, se intelege, la Apararea Nationala.
La 13,00 Calinescu si Gafencu; situatia, in loc de a se imbunatati, s-a inrautatit. Ungurii refuza sa ia in consideratie observatiile noastre si, din ce in ce, reiese mai mult ca atitudinea Poloniei a fost, cel putin, neamicala, ca sa nu zicem de tradare. Am discutat daca nu este cazul sa luam masuri mai energice, cu atat mai mult, cu cat suntem bombardati de telegrame din partea lui Volosin, presedintele Ucrainei Subcarpatice, si din partea romanilor din Apsa, cerandu-ne sa intram. Pe de alta parte, pare a se adeveri, si mai hotarat, ca Germania e in spatele Ungariei si ca e un destul de mare risc ca o ciocnire dintre noi sa provoace o rasturnare a opiniei in favoarea Ungariei. Totusi, neputand ramane complet indiferenti la chemarea fratilor nostri de peste Tisa, s-a hotarat ca acest teritoriu, fiind, chiar dupa indicatiile Germaniei, „res nulius", ca maine dimineata, de indata ce vor fi concentrati, jandarmii vor intra, sub cuvantul de a proteja populatia si de a aduce mijloace de hrana, in Apsa. Pe de alta parte, s-a hotarat sa trimitem puterilor occidentale un SOS.
Situatia e totusi destul de importanta, ca la 6,30 sa intrunesc un Consiliu de Coroana, la care vor lua parte consilierii regali, ministri, seful Marelui Stat Major, inspectorii de armata si ministrul Casei Regale, ca secretar.
La 1,30 vine stirea ca ungurii au intrat in Apsa si ca, pana seara, vor ocupa linia ferata a Viseului.
Dupa-amiaza, in audienta, ambasadorul Poloniei, Raczinsky, care a venit sa multumeasca pentru decorare si caruia i-am facut energice observatiuni asupra atitudinii neprietenesti si neconforme cu tratatul nostru de alianta. Pe urma, mitropolitul Alexandru al Blajului, care mi-a prezentat unele doleante ale Bisericii Unite, doleante care, unele, pot fi rezolvate fara greutati.
Consiliul de Coroana, la 6,30, s-a petrecut foarte bine, intr-o inaltatoare atmosfera patriotica, afara de mica ciorovaiala, fara importanta, intre Iorga si Vaida.
Iorga a fost, ca in cele mai bune zile ale lui, plin de un inalt si intelegator patriotism; el este, in caz de atac, pentru o rezistenta darza si plina de demnitate, bazandu-se pe exemplul istoric al Piemontului si pe completa lipsa de demnitate a cehilor. Considera ca, si daca vom fi complect zdrobiti, totusi numele de roman si de Romania va ramanea vesnic, tocmai din cauza acestei rezistente pe care se va putea totdeauna recladi o Romanie viitoare.
Vaida, in fond, cam acelasi lucru a zis, dar aratand o teribila teama de Germania si de dezastru si o rezerva in putinta aliatilor de a ne putea si a voi sa ne ajute.
Calinescu a inceput dezbaterile printr-o admirabila si clara expunere a faptelor.
Militarii slabi.
Hotararea este de a continua cu masurile de siguranta militara, de a intensifica inzestrarea armatei si paza evenimentelor cu arma la picior.
Consiliul a luat sfarsit la ora 10.
* Din volumul Carol al II-lea, Intre datorie si pasiune. Insemnari zilnice, vol. I (1904 - 1939), editia a II-a revizuita, volum coordonat de Marcel Dumitru Ciuca si Narcis Dorin Ion, in pregatire la Editura Curtea Veche.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
