Trenul regal a plecat din Sinaia (jud. Prahova), la 14 septembrie 1895, 7.30 a.m. A oprit pe traseu, doua minute, la Comarnic (jud. Prahova) si cate sase minute la Mogosoaia (jud. Ilfov) si Sarulesti (jud. Calarasi).
Regele Carol I (1866-1914) a coborat la Cernavoda (62 km V de Constanta), unde a participat la inaugurarea podului peste Dunare. I-a acoperit cu ordine si medalii pe inginerii care si-au adus contributia la proiect. Chiar si muncitorilor le-a oferit cate un ceas din aur. Unul dintre fericitii salahori care au primit o asemenea bijuterie a fost italianul Giuseppe Basaldella. Acesta a folosit ceasul pana la moartea sa, survenita in 1923. Familia regala a innoptat, apoi, pe Dunare, la bordul vasului "Orient".
A doua zi, Regele Carol I si invitatii sai au fost primiti cu urale de constanteni. Cu acest prilej au participat la un Te-Deum la Catedrala, oficiat de Episcopul Dunarii de Jos. A urmat o receptie la Hotelul "Carol" si vizitarea portului Constanta. In timp ce Regina Elisabeta (1843-1916) s-a plimbat prin port, Suveranul a gratiat sase condamnati aflati in arest si a vizitat scolile, spitalul si manutanta militara. Familia regala s-a plimbat seara pe Bulevardul Elisabeta, prin port si in Piata Independentei. Suveranii au vizitat, la 16 septembrie 1895, vasele "Mircea" si "Elisabeta", prilej pentru Regina de a oferi 500 lei soldatilor. In drumul spre gara au vizitat bisericile armeana, greaca si geamia "Hunkiar".
Costurile totale ale vizitei Familiei Regale la Constanta au fost estimate la 10.000 lei, Primaria Constanta fiind cea care a alocat aceasta suma pentru eveniment. Ulterior a sustinut ca "n-are fonduri suficiente". De aceea, Lascar Catargiu (1823-1899),
prim-ministru si ministru de interne (27 noiembrie 1891-3 octombrie 1895), a obtinut pentru Primaria Constanta de la Consiliul de Ministri 10.000 lei, cu conditia sa poata justifica Curtii de Conturi modul de cheltuire al banilor.
Primarul a fost insa larg la punga, cheltuindu-se in total 11.862,51 lei. Banii s-au folosit pentru plata unor muncitori care au facut curat in gara, pentru trimiterea unor scrisori cu trasura, sau pentru un pictor care trebuia sa imortalizeze evenimentul. Din pacate, 388 de ecusoane cu marca orasului Bucuresti si cu trecerea Dunarii la 1877, desi au fost cumparate, au ramas nedistribuite, impreuna cu 18 steaguri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
