M. N. Rusu (botezătorul cărţii), Nichita Stănescu (evocat şiinvocat), Ion Drăgănoiu (blagoslovitorul), Ioana Ieronim(tălmăcitoarea), Brâncuşi ("cel mai important om dat de români"),Maxim Dumitraş (artistul ilustrator), Theodor Damian (preot labiserica românească din New York), George Vulturescu (părintelerevistei şi al fenomenului Poesis), Mihai Pruteanu (fost,vreme de 30 de ani redactor la postul de radio Vocea Americii),Mihaela Şchiopu (pictoriţă), Şerban Foarţă (prefaţatorul unui volumanterior), Aurelian Titu Dumitrescu (cavaler al ordinuluiNichitienilor), Nicolae de Popa (ilustratorul unui volum anterior),Liviu Georgescu (poet găzduitor), Daniel Bănulescu, MihailGălăţanu, Ioan Es. Pop, Marin Mincu şi subsemnatul("postfaţatori"), Felix Nicolau (prefaţator), Angela Furtună (indialog cu autorul), Saviana Stănescu, Nina Cassian, Adam J. Sorkin,Ştefan Benedict, Empire State Building, Bowery Poetry Club, MihaiUrsachi, Statuia Libertăţii, New York University, MatveiYankelevich, Mitropolit Antim Ivireanul (strada pe care fiinţeazăEditura Vinea) şi incă altele sunt numele in preajma cărora s-aridicat la viaţă cea mai recentă carte a lui Nicolae Tzone - "Oasede inger" - imprimată la Vinea, editură care a făcut istorie inultimii douăzeci de ani (tocmai şade să-i implinească) prinediţiile sale de poezie.
După cum mărturiseşte autorul, "Oase de inger" s-a născut din"oul"unui poem publicat in revista Poesis, cu mai mulţi aniin urmă. Cartea conţine trei cicluri/ părţi: "poemul care inviazătot ce pe pământ nu la vremea morţii lui a murit", "oase de ingerin acest poem surâde bunul meu inger păzitor" şi "hocus pocus pocushocus oasele mele strălucesc in mine ca diamantele". Toate textelesunt reluate, in manuscris, in finalul volumului.
"Oase de inger" imi pare a fi, programatic, un al treileavolum al unui proiect poetic la care lucrează de mai multă vremeNicolae Tzone, proiect inceput cu "Nicolae Magnificul" (2000) şicontinuat de "Capodopera Maxima" (2007). De această dată, Tzoneiveşte tot o carte-obiect, intr-o prezentare grafică remarcabilă,insoţind-o cu ilustraţii după inspirate lucrări ale artistuluiplastic Maxim Dumitraş. Titlurile volumelor lui Nicolae Tzone suntastfel alese incât desfid, incă de pe copertă, orice altă opiniecare nu se intemeiază pe superlativ. Cum altfel să glosezi inpreajma unor cuvinte precum "capodoperă", "maxim", "magnific"? AreTzone "tupeu" când işi botează cărţile? Are el vederea impâslită devedenii, precum Don Quijote? Sau are el indestulătoare poezie, caresă-i justifice grandilocvenţa? Să citim (cităm) puţin din "oasele"lui "de inger": "poemul ca un frate mă ţine de braţ poemul ca unarbore mă ţine legat strâns de pământ/ poemul ca un lanţ de oţelindestructibil mă ţine lipit de viaţa mea/ da da deşi nici nu maiţin minte de când am murit poemul mă ţine strâns lipit de viaţamea."
Sau: "versul cel mai frumos s-a mutat de sub limba mea şidin vârfurile dinţilor mei pe cer/ versul cel mai frumosstrăluceşte pe cer mai intens decât soarele in miezul zilei/ şi maimisterios in miezul nopţii decât steaua polară/ versul cel maifrumos merge pe jos cu picioarele şi cu mâinile goale goluţe/ intresoare şi steaua polară/ mâna mea de carne s-a mutat pe cer să ţinăcu forţa ei deasupra pământului/ versul cel mai frumos pe care l-amscris."
"Tupeul" lui Nicolae Tzone se numeşte originalitate, "vedeniile"lui sunt viziuni poetice, iar poezia lui este. "Oase de inger" o(re)confirmă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
