CINEFLASH / Dincolo de vârsta critica

Construit pe "socul" afectiv al diferentei de vârsta intre ceidoi protagonisti - ea are patruzeci de ani, el douazeci si cinci,Idila cu dadaca mea/ The Rebound urmeaza traseulrelativ previzibil al unei povesti de dragoste hollywoodiene. EA,adica Sandy (interpretata de Catherine Zeta-Jones), este o femeiefrumoasa, ingrijita, cu adevarat atragatoare, in ciuda faptului caanumite unghiuri de filmare o arata un pic asprita, iar scenariul(vezi personajele din jur) subliniaza mai mereu ca eroina estesexy, desi are patruzeci de ani - vârsta la care probabil ofemeie ar trebui sa fie in baston si agonie, cu mustati si douacocoase, iar la Hollywood, cel putin, actritele sunt date "lacasat", in ciuda personalitatii, talentului sau frumusetii lor. EL,un tip pe nume Aram, are douazeci si cinci de ani, locuieste cuparintii si, desi a urmat colegiul, nu se hotaraste sa-si caute unloc de munca potrivit aspiratiilor mamei si tatalui sau o afacereprecum cea a prietenilor de familie, ci viseaza sa faca ceva pelume in care sa-si puna toata nevoia de comunicare si altruismul.Pentru ca tipul sa para la inceput cam bizar, este nevoit sa aibaun aer lunatic, de Werther neinteles, pentru ca l-a parasit iubita,o frantuzoaica destul de dubioasa ca moralitate (alt cliseu), carevoia de la el doar cartea verde de intrare in tara (alt cliseu sice diferenta fata de simpaticul Green Card, cu AndieMacDowell si Gerard Depardieu...). Noroc ca Justin Bartha,interpretul lui Aram, reuseste sa scape spre final de aerulprostesc pe care i l-au imprimat, probabil, indicatiile regizoralenefericite si sa gaseasca o tonalitate rezonabila pentru personajulsau. In fine, dupa ce Sandy se muta la New York impreuna cu cei doicopii, jignita de adulterul sotului grobian si imbecil, incepepentru ea un proces complicat de adaptare (foarte rapid transatinsa de realizatorii filmului), de la ritmul trepidant al orasuluila gasirea unei slujbe si la complicatiile cresterii a doi copiisensibili si emancipati. Excelente discutiile dintre Sandy si copii(Sadie, fetita interpretata de Kelly Gould, e de departe cel maireusit personaj al filmului) ori relatia dintre ei si Aram, pe careSandy il cunoaste la cafenea si care ajunge dadaca lui Sadie siFrank. Filmul lui Bart Freundlich rateaza insa in mod regretabilscena intâlnirii pe nevazute dintre Sandy si grosolanul partener pecare i-l recomanda prietena ei (la rândul ei una dintre cele maiagasante si nesuferite creaturi din film). Se stie ca asemeneaintâlniri presupun de multe ori cele mai tembele personaje saureactii, insa scenele in care barbatul "de vis" pregatit pentruSandy vorbeste cu ea din toaleta publica, iese de acoloincheindu-si cureaua de la pantaloni ori incearca sa o pipaie si iiindeasa o bucata de sushi in gura cu degetul depasesc oricejustificare scenaristica, facându-ne sa ne intrebam ce adeterminat-o pe o actrita de talia lui Catherine Zeta-Jones sa nuse revolte in fata unor asemenea situatii inepte. In rest, povesteamerge inainte printre poante cautate si unele situatii simpatice(seara petrecuta in oras, cu prietenii lui Sandy, la care Aram sedescurca excelent, e una dintre scenele cu adevarat reusite),poticnindu-se din pacate spre sfârsit, când, pentru a evita schemacea mai previzibila de final, scenariul o coteste spre o concluziecam bombastica. Totul se petrece insa numai dupa ce câtiva ani bunisunt lichidati intr-un fel de carte postala vivanta, in care eroul,Aram, calatoreste prin lume cautându-se pe sine si implinindu-simenirea in misiuni umanitare. Intre timp, Sandy cunoasteascensiunea in cariera, copiii ajung premianti, evident, iar toatalumea, la final, e incântata si cu sentimentul datoriei implinite.Cam prea mult si obositor pentru una si aceeasi comedie romantica,nu credeti?

Idila cu dadaca mea/ The ReboundProducţie SUA, 2009. Regia: Bart Freundlich. Cu:Catherine Zeta-Jones, Justin Bartha, Megan Byrne, Kelly Gould,Andrew Cherry, Jake Cherry, Joanna Gleason, Art Garfunkel, LynnWhitfield. Premiera: 9 octombrie. Distribuit de: MediaProDistribution