Anul acesta, în perioada 9-10 mai, la Facultatea de Drept din Bucureşti va avea loc cea de-a zecea ediţie a Conferinţelor Dreptul afacerilor, o ediţie aniversară.
Beneficiind pentru debut de elegantul sprijin al prof. Viorel Ciobanu, decanul de atunci al Facultăţii de Drept, având oportunitatea continuării cu nelipsitul suport al prof. Flavius Baias, actualul decan, şi fiind susţinute de participarea ca speakeri sau ca invitaţi speciali a unor reputaţi specialişti ai dreptului afacerilor, români sau străini, aceste conferinţe au „iniţializat” concepte juridice şi au „consolidat” concepte şi instituţii juridice inedite pentru o practică juridică tradiţionalistă, aşa cum era cea din Bucureşti la începutul anilor 2000.
Efectiv, o serie de concepte juridice au fost „iniţializate” la Conferinţele Dreptul afacerilor în perioada 2005-2014, dintre acestea cele mai importante în plan legislativ şi practic fiind:(I) societatea fictivă, cu „detaliile” confuziei de patrimonii, neutralizării personalităţii juridice şi (ne)limitării răspunderii în dreptul afacerilor; (II) fracţionarea patrimoniului şi segregarea creditorilor; (III) acţionarii indirecţi (stakeholders); (IV) grupul de societăţi; (V) grupul de contracte; (VI) terorismul contractual; (VII) procese colective (ca mijloc de luptă împotriva abuzului de putere economică sau administrativă); (VIII) supraîndatorarea şi insolvenţa simplilor particulari; (IX) too big to let fail.
De asemenea, o serie de concepte şi instituţii juridice au fost „consolidate” la Conferinţele Dreptul afacerilor în aceeaşi perioadă 2005-2014 : (I) insolvenţa; (II) echilibrul contractual (leziunea, impreviziunea şi revizuirea judiciară a contractului); (III) solidarismul contractual; (IV) clauzele abuzive; (V) abuzul de drept şi abuzul de putere economică.
O trecere în revistă a acestor idei şi inovaţii este nu doar un prilej de „bilanţ”, ci şi o utilă inventariere pentru viitoare dezvoltări sau corecţii.
În considerarea aniversării a 10 ani de la prima conferinţă de dreptul afacerilor, vom publica zilnic, începând de astăzi şi până la data programată pentru conferinţa (aniversară) de dreptul afacerilor 2014, o scurtă analiză a conceptelor initializate de-a lungul anilor la conferinţă şi dezvoltate ulterior în mediul juridic românesc.
Astăzi, câteva consideraţii în legătură cu o idee care a funcţionat :procesele colective.
Tema a făcut obiectul dezbaterilor în cadrul conferinţei de dreptul afacerilor din anul 2011. La acel moment era in curs de afirmare un nou tip de organizare a proceselor civile din România, prin gruparea unui număr mare de reclamanţi in aliante procesuale.
Procesele colective, concepute ca mijloc de luptă împotriva abuzului de putere economică sau administrativă, reprezintă reacţia socială la măsurile de austeritate impuse de Guvern odată cu criza financiară ce a afectat economia naţională, precum şi efectele percepţiei dureroase a crizei economice la nivel individual.
Procesele colective au fost începute în anul 2010 şi au vizat afirmarea drepturilor parinţilor de a primi indemnizaţia de creştere a copilului, atingerile aduse dreptului la sănătate prin noile reglementări privind medicii de familie, clauzele abuzive în contractele de credit, recalcularea pensiilor militarilor, taxa de poluare etc. Litigiile amintite au implicat zeci de mii de reclamanţi.
Conceptul iniţializat la acea editie a conferinţei este, în prezent, asimilat pe deplin de practica instanţelor de judecată.
Procesele colective contra băncilor, unde se invocă încălcarea prin contracte de credit de consum a legislaţiei protecţiei consumatorului, precum şi cele pentru pensii, au fost organizate în faza pre-judiciară de cetăţeni, care s-au asociat informal în grupuri de dezbatere şi acţiune şi care comunicau eficient între ei prin intermediul internetului. Aceste procese au fost preluate şi gestionate de casele de avocatură şi, după aproximativ trei ani, s-au finalizat invariabil prin hotărâri judecătoreşti favorabile reclamanţilor – consumatori.
Într-un stat de drept modern, o victorie a unei persoane sau a unui grup de persoane contra deţinătorilor puterii economice sau politice va fi începutul unei victorii generale, a tuturor victimelor abuzurilor.
Procesele colective – concept juridic afirmat în cadrul conferinţei de dreptul afacerilor din 2011 şi consacrat de practica judiciară – şi-au verificat şi îşi verifică şi în prezent utilitatea, prin cooptarea unui număr mare de consumatori care îşi caută dreptatea prin mijloace adaptate posibilităţilor lor economice.
Procesul s-a transformat, datorită acestui concept, dintr-un joc select practicat de initiaţi într-un mijloc eficient de protecţie a drepturilor cetăţeneşti.
Ceea ce părea, înainte de 2011, iluzoriu, a devenit posibil, în perfect acord cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a afirmat în nenumărate rânduri dreptul resortisanţilor statelor semnatare ale Convenţiei de a beneficia de un proces echitabil, care să asigure acestora drepturi efective, şi nu doar teoretice şi iluzorii.
Procesul colectiv, alternativă a costisitorului proces individual, a devenit un „obişnuit” al peisajului juridic românesc şi un motiv de preocupare pentru deţinătorii puterii economice. Raporturile juridice în care deţinătorii puterii economice sau administrative îşi impun voinţa prin contracte de adeziune sau prin acte de autoritate, tind să se reechilibreze, prin eliminarea clauzelor abuzive din contractele încheiate de aceştia cu particularii. Societatea românească se îndreaptă spre o binemeritată victorie împotriva abuzurilor celor puternici.
Una din temele conferinţei de dreptul afacerilor 2014 este terorismul contractual. Cei care deja au câştigat în procese colective s-au eliberat de teroarea unor contracte încheiate pe 25 de ani, în condiţii de adeziune la voinţa şi politica băncilor. Războiul împotriva terorii continuă, de altfel, şi în 2014, prin noi procese colective!
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
