Caricaturişti la un pahar de vin
Din până în 22 decembrie are loc la Muzeul Ţăranului Român Festivalul Internaţional de Grafică Satirică „Magia Vinului – Magic Wine”, organizat de Uniunea Caricaturiştilor, unul dintre cele mai mari evenimente de profil din Ţară, dar care adună graficieni satirici din toate colţurile lumii, mai exact din 32 de ţări şi personalităţi ale vieţii culturale, precum Horaţiu Malaele, George Stanca sau Răzvan Vasilescu.
Uniunea Caricaturistilor are o vastă experienţă în domeniul organizării evenimentelor artistice, astfel acest Festival a ajuns la a 7-a ediţie care promovează umorul de bună calitate şi vinurile premium.
Pe parcursul evenimentului în sala de expoziţii au loc lansări de carte, recitaluri, iar în acest timp caricaturiştii vor face desene live pentru public.
Un exemplu este caricatura lui Marian Avramescu (foto 1).
Epoca Biedermeier în Ţările Române
Muzeul Naţional de Artă al României vă invită în perioada 7 decembrie 2013 - 27 aprilie 2014 să vizitaţi expoziţia Epoca Biedermeier în Ţările Române 1815-1859, organizată de Mariana Vida şi Elena Olariu, specialişti din cadrul secţiei de Arte Grafice (foto 2).
Expoziţia cuprinde o selecţie de aproximativ 235 piese de patrimoniu - pictură, grafică (desene, acuarele, gravuri), miniaturi, bijuterii, textile, argintărie şi mobilier - din fondul Muzeului Naţional de Artă al României, dintre care o parte prezentate în premieră absolută.
Stilul Biedermeier este un stil internaţional, burghez, care s-a manifestat cu precădere în Germania, Austria, nordul Italiei şi ţările scandinave, în perioada 1815-1848. Expoziţia reflectă impactul acestui curent european asupra artei româneşti, într-o perioadă în care societatea românească trecea printr-un spectaculos proces de modernizare.
Arta Biedermeier a fost caracterizată în trecut ca fiind simplă, comodă, lipsită de pasiune, un amestec de obiectivitate şi idilism. Istoricii contemporani încearcă astăzi să o prezinte într-o nouă lumină, apreciind interesul acesteia pentru intimism şi scenele de familie, pentru modul în care a coexistat alături de curente precum neoclasicismul sau romantismul.
„Nu sunt faimos, dar sunt aromân“ premiat la Festivalul de Film Babel
Filmul „Nu sunt faimos, dar sunt aromân“ (foto 3), primul lungmetraj realizat exclusiv în limba aromână, a câştigat premiul „Maestrale Unica“, o medalie acordată de Parlamentul Italian şi distincţia Parlamentului European pentru cea mai bună reprezentare a unei minorităţi lingvistice în Europa, în cadrul Festivalului de Film Babel, care a avut loc în Sardinia la începutul acestei luni.
Aflat la prima experienţă de acest gen, regizorul filmului, Toma Enache, a declarat: „Sunt fericit că filmul meu de debut s-a bucurat de această recunoaştere internaţională. Atmosfera din Cagliari (Sardinia) a fost extraordinară, cu mulţi oameni pasionaţi de cinema, cu artişti talentaţi şi un public cald. A fost o experienţă inedită. Primul meu film şi primul meu premiu sunt ca prima iubire: nu se uită niciodată.”
Dintre cele 62 de producţii cinematografice prezente la festival, „Nu sunt faimos, dar sunt aromân“ a fost singura care a reuşit să obţină mai multe premii. De asemenea, filmul regizorului Toma Enache a obţinut şi o nominalizare la principala secţiune din competiţie „Cel mai bun lungmetraj”, alături de alte şase producţii din Venezuela, Italia, Spania sau Elveţia.
„Nu sunt faimos, dar sunt aromân“ („Nu hiu faimos ama hiu arman”) este o dramă romantică ce descrie călătoria lui Toni Caramuşat, un regizor faimos, pornit în căutarea adevărului absolut despre originea neamului său.
Mitul spune că acest adevăr e purtat de Armânamea, ultima descendentă din neamul său. Toni se întâlneşte cu fete din întreaga lume, cu speranţa că soarta îi va scoate în cale adevărul şi femeia la care visează. Le va găsi? Şi, dacă da, cu ce preţ?
Aflat deja la cea de-a treia ediţie, Festivalul de Film Babel este prima competiţie internaţională destinată filmelor vorbite în limbi minoritare, dialecte sau limbi moarte. Anul acesta, producţiile cinematografice participante au fost făcute în 52 de limbi diferite, dintre care 36 de limbi europene şi 16 din afara Europei. În premieră, festivalul s-a desfăşurat sub Înaltul Patronat al Parlamentului European care a recunoscut că această competiţie are un rol important în integrarea minorităţilor lingvistice din Europa.
Celebrarea culturii săseşti
Asociaţia Renascendis organizează în decembrie o serie de evenimente dedicate patrimoniului, istoriei şi culturii săseşti, cu scopul de a marca trecerea a 95 de ani de la Adunarea Naţională a Germanilor din Transilvania şi Banat de la Mediaş din 15 decembrie 1918, eveniment prin care etnicii germani au aprobat decizia românilor transilvăneni de a se uni cu Regatul României, devenind astfel participanţi direcţi la construcţia statului român modern (foto 4).
Manifestările includ:
- Dezbaterea Soluţii sustenabile pentru patrimoniul construit săsesc aflat în pericol: miercuri, 11 decembrie 2013, ora 17.00, Casa Mincu (str. Pictor Arthur Verona nr. 19).
- Vernisajul expoziţiei Resturi şi rosturi. Saşii în Transilvania: o istorie comună: joi, 12 decembrie, orele 17.00, Muzeul Naţional al Ţăranului Român, sala Laolaltă (expunerea permanentă, etajul I, intrarea principală din Şoseaua Kiseleff nr. 3).
- Proiecţia filmului Cocoşul decapitat (de Radu Gabrea, Marijan David Vajda, 2008, 97 min.), 14 decembrie 2013, ora 21.00, Noul Cinematograf al Regizorului Român - Studioul Horia Bernea.
- Conferinţa Deportările etnicilor germani din Transilvania şi Banat în URSS: luni, 16 decembrie 2013, ora 16.00, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” (str. Batiştei nr. 15). Participă: lector univ. dr. Ilarion Ţiu, dr. Cristina Diac.
Ilarion Ţiu şi Cristina Diac sunt doi dintre autorii volumului Lungul drum spre nicăieri.
Cosmina Stratan selecţionată în programul Shooting Stars
Prezenţa actorilor români în cadrul Shooting Stars a devenit deja o tradiţie.
Cosmina Stratan (foto 5) se află anul acesta pe lista celor zece actori europeni selecţionaţi în prestigiosul program care a lansat de-a lungul timpului carierele unor nume precum Carey Mulligan, Mélanie Laurent, Domhnall Gleeson sau Moritz Bleibtreu.
Cosmina devine astfel al şaselea actor român selectat în prestigiosul program, după Ada Condeescu (2013), Ana Ularu (2012), Dragoş Bucur (2009), Anamaria Marinca (2008) şi Maria Popistaşu (2007).
Ajuns la a 17-a ediţie, programul Shooting Stars este organizat de European Film Promotion (EFP) în colaborare cu organizaţiile membre ale EFP printre care se numără şi Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc (Romanian Film Promotion) şi este sprijinit de Programul MEDIA al Uniunii Europene.
Shooting Stars are ca scop promovarea pe plan internaţional a celor mai talentaţi tineri actori europeni, cărora le facilitează întâlnirea cu membri importanţi ai industriei cinematografice (actori consacraţi, regizori, producători de renume, directori de casting).
Alături de Cosmina, din program mai fac parte Danica Curcic (On The Edge, Danemarca), Maria Dragus (Summer Outside, Germania), Miriam Karlkvist (South Is Nothing, Italia), Marwan Kenzari (Wolf, Olanda), Jakob Oftebro (Victoria, Norvegia), Mateusz Kościukiewicz (In The Name Of, Polonia), Nikola Rakocevic (Circles, Serbia), Edda Magnason (Waltz For Monica, Suedia), George MacKay (For Those In Peril, Marea Britanie).
Cei zece actori selectaţi vor avea parte de un program intensiv de 3 zile (8-10 februarie) în care vor avea întâlniri cu directori de casting, producători şi regizori, un workshop cu agenţi internaţionali, şedinţe foto, o conferinţă de presă internaţională, totul culminând cu ceremonia de decernare a Premiilor Shooting Stars în cadrul Festivalului de Film de la Berlin.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
