PETRA: Traducătorii de literatură mizează pe Europa
80% dintre volumele de ficţiune apărute în România le sunt datorate, dar sunt probabil ultima rotiţă a industriei cărţii. Traducătorii literari, prost plătiţi, necunoscuţi publicului, contează pe o iniţiativă europeană spre a-şi îmbunătăţi condiţia. Între 1-3 decembrie, peste 150 de traducători au participat la Bruxelles la un congres dedicat traducerii literare şi problemelor complexe cu care se confruntă la ora actuală traducătorii de literatură în Europa. România a fost reprezentată de Irina Horea, preşdinta secţiei de traducători a Uniunii Scriitorilor, alături de profesor universitar doctor Rodica Lascu Pop, de la Univeresitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, şi de Marina Vazaca de la ICR Bruxelles.
PETRA (Platforma europeană pentru traducerea literară) şi-a asumat misiunea de a susţine traducerea şi pe traducătorii de literatură, ca urmare a examinării unor date recente puse la dispoziţie de studiile şi sondajele efectuate începând din 2008 de mai multe organizaţii profesionale (foto 1).
Concluziile studiilor efectuate în 2008-2010 au fost publicate într-o Cartografie, care a constituit baza discuţiilor din cele trei zile. Problemele majore identificate sunt insuficienta vizibilitate a traducătorului şi puţina consideraţie de care se bucură, consecinţe ale lipsei de informare privind specificul şi importanţa activităţii sale, atât sub aspect cultural cât şi economic, situaţia materială precară, de unde şi o cvasimarginalizare a sa chiar în contextul producţiei de carte (relaţia cu editorii în principal), aspecte care s-au agravat în contextul crizei economice.
Scopul congresului a fost sintetizarea reacţiilor şi recomandărilor în vederea publicării, până în februarie 2012, a unei Pledoarii pentru schimbare, care va fi supusă atenţiei autorităţilor europene, precum şi celor locale şi naţionale, în vederea conturării unei politici europene a traducerii.
Obiectele de cositor - argintăria clasei de mijloc
Muzeul Naţional de Artă al României a vernisat miercuri, 21 decembrie, expoziţia Arta cositorului în colecţiile Muzeului Naţional de Artă al României. Expoziţia prezintă aproximativ 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secţiilor de Artă Veche Românească şi de Artă Decorativă ale MNAR - piese laice şi religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI - XX în ateliere din Transilvania, dar şi în centre europene din spaţiul german, elveţian, din Boemia sau Silezia.
Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare şi constituiau apanajul micii aristocraţii, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate "argintăria" clasei de mijloc a societăţii.
Până în secolul al XVI-lea au fost produse în principal obiecte funcţionale, utilitare. Odată cu dezvoltarea breslelor, la jumătatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental. Breslele au jucat un rol determinant în organizarea şi perfecţionarea meşteşugului cositoritului, iar statutele acestora reglementau, pe lângă organizarea internă, şi marcarea obiectelor. Fiecare meşter era astfel obligat să utilizeze o marcă proprie.
Pentru specialişti, mărcile constituie elemente esenţiale în identificarea nu doar a meşterului şi a centrului de producţie, ci şi a calităţii materiei prime folosite. În expoziţie sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecţie: pocale şi căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme şi utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeşnice, statuete etc.
Prin formă, decor şi ornamentaţie, piesele expuse ilustrează o diversitate de stiluri şi tendinţe artistice, de la goticul târziu, la Renaşterea germană, baroc, rococo, până în secolul al XIX-lea când abundă producţia de obiecte lucrate în maniera vechilor stiluri.
Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziţie se numără talerul gravat (foto 2) datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, realizat de meşterul Albrecht Preisseisin în celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental "Învierea" din secolul al XVII-lea, decorat în manieră renascentistă cu scena Învierii în partea centrală, iar pe bordură cu figuri de arhangheli purtând însemnele Patimilor, înscrise în medalioane perlate.
Expoziţia este însoţită de un catalog ce repertoriază întreaga colecţie de obiecte din cositor a Muzeului Naţional de Artă al României, pe tipuri de obiect, respectând cronologia meşterilor şi atelierelor.
Triumful liedului
Revelatoare a comorilor acumulate de peste două secole pe fondul cântecului nostru de dor, Festivalul şi Concursul Naţional al Liedului Românesc au situat aceste minunate creaţii, de mai mulţi ani încoace, în contextul european, alături de liedul german, francez, italian.
O culminare a împlinirilor legate de aceste manifestări a fost prezentarea în premieră mondială în cadrul Anului Internaţional George Enescu proclamat de UNESCO a integralei liedurilor compozitorului, înregistrarea acestora şi interpretarea lor cu un mare succes în Europa, Japonia şi America.
Revelatoare totodată de talente excepţionale îndrumate de celebra soprană Mariana Nicolesco (foto 3), creatoarea acestor evenimente, Festivalul şi Concursul au impus o rigoare stilistică specifică acestui rafinat gen muzical, rigoare fundamentală şi pentru interpretul muzicii de operă. "Cultivând liedul şi dobândind măiestria cerută de legato şi de belcanto, declară Mariana Nicolesco, mulţi dintre tinerii noştri artişti au atins în prezent un nivel al expresiei artistice demn de cele mai prestigioase scene ale lumii".
Ediţia 2011 a Festivalului şi Concursului a adus o lumină nouă în relaţia dintre cântecul de dor, liedul românesc şi liedul maghiar, celebrat mai ales prin prisma creaţiei lui Franz Liszt la 200 de ani de la naştere şi a lui Béla Bartók, la 130.
"Numai la filmele româneşti se văd asemenea cozi…"
… A spus portarul Filmotecii spaniole, văzând îmbulzeala de la Cinematograful madrilen Doré. Aici, în perioada 13-30 decembrie 2011, ICR Madrid şi Filmoteca Españolaorganizează cea de-a doua ediţie a Zilelor Filmului Românesc (foto 4).
În cadrul festivalului au fost şi vor fi proiectate nouă lungmetraje: un ciclu de autor al regizorului Radu Muntean - Hârtia va fi albastră, Furia, Boogie şi avanpremiera filmului Marţi, după Crăciun -, documentarele Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu, regia: Andrei Ujică şi Metrobranding-O poveste de dragoste între oameni şi obiecte de Ana Vlad şi Adi Voicu; avanpremiera filmului Bună! Ce faci?, regia: Alexandru Maftei, Morgen, regia: Marian Crişan şi Aurora, regia: Cristi Puiu.
Marţi seara, înainte de Crăciun, la Cine Doré din Madrid, sute de persoane au stat la coadă pentru a vedea, în prezenţa regizorului Radu Muntean, proiecţia filmului mult premiat în Spania, Marţi, după Crăciun. La o discuţie relaxată înainte de a intra în sală, cu portarul Filmotecii Spaniole, instituţia-gazdă a evenimentului, acesta se plângea că, din cauza cumpărăturilor pentru Crăciun, vin mai puţini spectatori la filme. Unul dintre invitaţi i-a arătat totuşi coada care ocolea holul şi intrarea în clădire, iar acesta a răspuns: Asta pentru că e un film românesc, doar la filmele româneşti se pot vedea asemenea cozi.
Filmul lui Radu Muntean a fost prezentat elogios de Roberto Cueto, cunoscut critic de film, cronicar în Cahiers du Cinema şi selecţioner al Festivalului Internaţional de Film de la San Sebastian. Spectatorii, care au umplut până la refuz sala mare a Cine Doré, cinematograful Fimotecii spaniole, nu doar că au aplaudat, dar i-au pus o mulţime de întrebări regizorului român după proiecţie, întrebări care au mers până la detalii tehnice.
Zilele acestea se află la Madrid şi regizorul Alexandru Maftei, autorul filmului Bună, ce faci şi actriţa principală, Dana Voicu. Sâmbătă seara va avea loc premiera acestui film, în prezenţa invitaţilor români şi a criticului de film spaniol Javier Tolentino, gazda celei mai populare emisiuni de film de la Radio Nacional de España.
După cum se vede, în Spania, a şaptea artă chiar vorbeşte româneşte, aşa cum inspirat au afirmat, în presă, cronicarii spanioli.
Cel mai faimos detectiv din lume se află în România
Din 23 decembrie Sherlock Holmes 2: Jocul umbrelor (foto 5) poate fi vizionat în premieră ân cinematografele: Hollywood Multiplex (Bucureşti şi Oradea), CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Grand Cinema Digiplex - Băneasa, Glendale Studio (Bucureşti), Cinema City (Cotroceni, Sun Plaza, Cluj, Arad, Galeria Arad, Bacau, Braila, Baia Mare, Timişoara, Iaşi, Piteşti, Târgu Mureş), Cityplex (Constanţa, Tulcea, Braşov, Bucureşti), Odeon Cineplex Cluj, Cinema Cortina (Oradea), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina), Grand Mall Cinema (Satu Mare), Patria (Bucuresti şi Craiova), Cinema Florin Piersic (Cluj) şi Cinema Premiera (Ploieşti).
Robert Downey Jr. reia rolul celui mai faimos detectiv din lume, Sherlock Holmes, iar Jude Law revine în rolul formidabilului său partener, Dr. Watson în Sherlock Holmes 2: Jocul Umbrelor.
Sherlock Holmes a fost întotdeauna cel mai deştept om din încăpere … până acum. O noua minte criminală este în libertate - Profesorul Moriarty (Jared Harris)- şi nu numai că îi este egal lui Holmes ca intelect, dar capacitatea lui de a face rău, combinată cu lipsa conştiinţei ar putea să îi confere un avantaj asupra renumitului detectiv. Când Prinţul Încoronat al Austriei este găsit mort, probele, aşa cum le-a interpretat Inspectorul Lestrade (Eddie Marsan), duc spre sinucidere. Dar Sherlock Holmes deduce că prinţul a fost victima unei crime - o crimă care este doar o mică piesa dintr-un puzzle mult mai mare şi mult mai monstruos, pus la cale de Profesorul Moriarty.
O trupă cu 80 de milioane de albume vândute ajunge în România
După Motorhead, Project Events anunţă una din marile surprize ale ediţiei OST FEST 2012: Motley Crue! Pe 15 iunie, pentru prima oară în România, vor urca pe scena de la Zone Arena pentru un show ce se anunţă incendiar: Vince Neil, Tommy Lee, Mick Mars şi Nikki Sixx - membrii fondatori ai formaţiei (foto 6). Controversată dar şi adulată, trupa Motley Crue a reuşit să vândă de la înfiinţarea sa în 1981 până azi, peste 80 de milioane de albume. Motley Crue este o trupă de glam metal, care a reuşit să-şi câştige respectul fanilor americani odată cu lansarea primului lor album "Too Fast For Love". Rasfăţată în America şi aşteptată cu nerăbdare de iubitorii de heavy metal de pe toate continentele, Motley Crue a marcat istoria anilor '80 cu albume precum '"Shout at the Devil" (1983), "Theatre of Pain" (1985) si "Girls, Girls, Girls" (1987). Implicarea membrilor trupei în numeroase scandaluri ce au avut în prim-plan consumul de alcool şi droguri a adus o perioadă de declin, dar după 1988, când toţi membrii trupei au intrat într-un program de dexintoxicare, MC revine în forţă pe piaţa muzicală cu două albume: "Dr. Feelgood" şi "Motley Crue". Acesta din urmă, lansat în 1994, a reprezentat marele succes comercial al trupei şi a intrat în topul Billboard 200 direct pe poziţia cu numărul 7. Au urmat apoi "Generation Swine", "New Tattoo" şi "Saints of Los Angeles" în 2008. Printre piesele celebre ale trupei se numara: "If I Die Tomorrow", "Wild Side", "The Saints of Los Angeles", "Girls, Girls, Girls" sau "Dr. Feelgood". Fiecare concert al trupei este unic, pregătit cu minuţiozitate de către membrii săi şi, iată, a venit şi rândul românilor să se bucure live de spectacolul ce reuşeşte să creeze isterie în rândul fanilor din toată lumea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
