O ştire reluată aproape în toată presa scrisă şi audio-vizuală, comentată luna trecută inclusiv în ziarul nostru, m-a pus pe gânduri şi m-a îndemnat la acest mărunt comentariu. Academia Română - se spunea - va face modificările solicitate de mai multe organizaţii şi instituţii pentru cuvintele "ţigan" şi "jidan", pe care acestea le consideră jignitoare la adresa etniei rome şi a evreilor, într-un nou tiraj al Dicţionarului Explicativ al Limbii Române. Mai mult, chipurile, un nou tiraj DEX va ieşi "în curând" de la tipografie şi va cuprinde "toate modificările solicitate"(!)
"Vǎ solicitǎm sǎ luaţi mǎsuri pentru a rectifica imediat definiţia cuvântului «ţigan», dupǎ cum urmeazǎ: sǎ consemnaţi caracterul peiorativ al cuvântului «ţigan» atunci când acesta din urmǎ este folosit pentru a denumi o persoanǎ care aparţine minoritǎţii rome şi sǎ specificaţi cǎ folosirea acestui cuvânt nu este recomandatǎ, deoarece este considerat ofensator (discrimineazǎ împotriva minoritǎţii rome), sǎ consemnaţi caracterul peiorativ sau depreciativ pentru epitetul de la punctul 3 din definiţia cuvântului «ţigan», care în prezent apare: «Epitet dat unei persoane cu apucǎturi rele», sǎ definiţi minoritatea naţionalǎ în dreptul cuvântului «rom», care va deveni astfel termenul de referinţǎ (termenul principal) în locul cuvântului «ţigan»". "Pǎstrarea situaţiei actuale în ceea ce priveşte definirea cuvântului «ţigan» perpetueazǎ promovarea unor atitudini cu caracter profund discriminator şi degradant de cǎtre cea mai înaltǎ instituţie de culturǎ a statului cu rol formator."
Pe de altă parte, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului din România (MCA România) a solicitat Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", din cadrul Academiei Române, să schimbe din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române definiţia cuvântului "jidan", considerat insultător la adresa evreilor, şi să specifice clar că este vorba de un termen peiorativ. "Definirea acestui cuvânt numai ca un cuvânt cu «sens peiorativ şi nerecomandat», aşa cum aţi propus în răspunsul dvs. către noi, omite efectele distructive pe care cuvântul «jidan» le-a produs în vremurile în care el a fost adoptat, la nivel naţional şi formal, ca o altă denumire, familiară, pentru «evreu». Această denumire reprezenta atunci, şi reprezintă astăzi negarea propriei noastre umanităţi."
Cu alte cuvinte, un număr de organizaţii cer imperios Academiei Române să schimbe un dicţionar care nu face altceva decât să consemneze o situaţie existentă în teren, cu rădăcini foarte vechi. Dovadă expresiile existente de foarte multă vreme, pe care le putem culege din literatură şi din limbajul obişnuit, utilizat, culmea, şi de membrii etniilor respective - amintesc câteva, la întâmplare, oricum sunt mult mai multe: "luna ţiganilor", "când se duc ţiganii la lemne", "a arunca moartea-n ţigani", "a se îneca ca ţiganul la mal", "a se duce unde a dus mutul iapa şi ţiganul cârlanul", "a nimeri ca ţiganul miercurea la stână", "a se îndesa ca ţiganul la praznic", "a-şi da în petic ca ţiganul", "a fi învăţat ca ţiganul cu ciocanul", "a avea cap de jidan", "se bat jidanii la gura lui", "când vor ieşi jidanii la seceră" etc. Dacă DEX va consemna, cum se solicită, "caracterul peiorativ şi depreciativ", nu vor mai fi folosite cuvintele sau expresiile amintite? Nu vor rezista aceste expresii, dacă un cuvânt este modificat în dicţionarul major al limbii, mai ales că nu toate sunt peiorative? Înlocuim "ţigan" şi "jidan" în aceste expresii cu "rrom" şi "evreu"? Eliminăm expresiile din textele literaturii române? Crede cineva - şi în primul rând iniţiatorii acestor demersuri - că adăugarea unor explicaţii într-un dicţionar va modifica percepţii înrădăcinate de secole? Vor urma alte solicitări aberante - de genul să scoatem din uz expresiile amintite?
Un dicţionar lingvistic trebuie să fie corect din punct de vedere ştiinţific în formulări şi să nu ţină seama de "corectitudinea politică", oricât ar fi ea la modă, pentru că el reflectă situaţia limbii la un anume moment. Nicio imixtiune politică nu poate modifica limba. Că sunt acceptate sau nu de o anume minoritate, expresiile incriminate rămân în limbă şi doar schimbarea realităţilor le va face să se estompeze. Dar pentru asta e nevoie de generaţii - şi încă nici atunci nu este sigur că vor dispărea. Se întâmplă la fel pretudindeni în lume.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
