Realitate şi reflecţie
Pornind de la Alegoria Peşterii din Republica lui Plato, artistul german Misha Kuball prezintă o serie de instalaţii (Plato's Mirror, 7-25 martie la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, foto 1-3), surprinzător de simple în alcătuirea lor tehnică (proiectoare, folie argintată, fotografii şi secvenţe video) care încearcă să creeze spaţii analoage celui din faimoasă peşteră platoniciană. În acelaşi timp, artistul propune o revizitare a clasicei conexiuni dintre metafora luminii şi ideea de iluminare.
"În aceasta alegorie, Platon creionează o distincţie clară între doua forme ale realităţii: realitatea lumii vizibile şi realitatea (adevărată) a ideilor. Această diferenţiere între o realitate «falsă» a apariţiei şi o realitate «autentică», accesibilă numai celor iluminaţi, a avut un impact puternic nu doar asupra creştinismului, dar şi asupra întregii filosofii a Renaşterii. Fără alegoria lui Platon, nici catedralele gotice caracterizate prin simbolistica luminii şi nici pictura, sculptura şi arhitectura caracteristice Renaşterii mature nu ar fi fost posibile.
Ca artist, Mischa Kuball se implică în analizarea fenomenului luminii, alegoria devenind la un moment dat, prin forţa lucrurilor, o tema majoră în opera sa. El traduce relaţiile complexe dintre sursa de lumină, reflecţie, siluete şi reprezentare în stagii de transformare aparent interminabile ale realităţii, constituite ca realitatea propriei sale reflecţii şi vice versa". (Leonhard Emmerling)
Mischa Kuball (n.1959), trăieşte şi lucrează în Düsseldorf. Din octombrie 2007, este şeful catedrei de artă media, holografie şi light art la Kunsthochschule für Medien Koln.
Argintăria clasei de mijloc
Până în data de 25 martie mai poate fi vizitată, în spaţiul Muzeului Naţional de Artă al României, expoziţia "Arta cositorului în colecţiile MNAR" (foto 4-5). Aceasta esteînsoţită de un catalog ce repertoriază întreaga colecţie de obiecte din cositor a Muzeului Naţional de Artă al României, pe tipuri de obiect, respectând cronologia meşterilor şi atelierelor.
Selecţia conţine circa 100 de obiecte din cositor aflate în patrimoniul secţiilor de Artă Veche Românească şi de Artă Decorativă ale MNAR - piese laice şi religioase, obiecte de uz cotidian sau decorative realizate în secolele XVI - XX în ateliere din Transilvania, dar şi în centre europene din spaţiul german, elveţian, din Boemia sau Silezia. Dacă în secolele XIV-XVI obiectele din cositor erau destul de rare şi constituiau apanajul micii aristocraţii, în secolele XVII-XVIII ele erau considerate "argintăria" clasei de mijloc a societăţii. Până în secolul al XVI-lea au fost produse în principal obiecte funcţionale, utilitare. Odată cu dezvoltarea breslelor, la jumătatea veacului al XVI-lea, apar categorii de piese cu scop exclusiv ornamental. Breslele au jucat un rol determinant în organizarea şi perfecţionarea meşteşugului cositoritului, iar statutele acestora reglementau, pe lângă organizarea internă, şi marcarea obiectelor. Fiecare meşter era astfel obligat să utilizeze o marcă proprie.
Pentru specialişti, mărcile constituie elemente esenţiale în identificarea nu doar a meşterului şi a centrului de producţie, ci şi a calităţii materiei prime folosite.
În expoziţie sunt prezentate obiecte reprezentative din toate tipurile existente în colecţie: pocale şi căni ceremoniale de breaslă, căni cu forme şi utilizări diverse, clondire, talere, farfurii, sfeşnice, statuete etc.
Prin formă, decor şi ornamentaţie, piesele expuse ilustrează o diversitate de stiluri şi tendinţe artistice, de la goticul târziu, la Renaşterea germană, baroc, rococo, până în secolul al XIX-lea când abundă producţia de obiecte lucrate în maniera vechilor stiluri.
Printre cele mai spectaculoase obiecte din expoziţie se numără talerul gravat datând din a doua jumătate a secolului al XVI-lea, realizat de meşterul Albrecht Preisseisin în celebrul atelier de la Nürnberg, sau talerul ornamental "Învierea" din secolul al XVII-lea, decorat în manieră renascentistă cu scena Învierii în partea centrală, iar pe bordură cu figuri de arhangheli purtând însemnele Patimilor, înscrise în medalioane perlate.
Alte categorii de piese remarcabile sunt: cănile de cârciumă transilvănene din secolele XVI - XVII, talerele de nuntă, dăruite de membrii breslelor tinerilor căsătoriţi, o serie de obiecte utilitare cu forme speciale, precum şi piesele decorate cu scene religioase, cu scene de vânătoare sau cu motive bahice.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
