În cadrul evenimentelor dedicate istoriei culturii româneşti Casa de cultură „Friedrich Schiller” a organizat joi 25 iunie 2015, conferinţa dezbatere „Românii de peste hotare”, prilejuită de o importantă apariţie editorială: studiul cu acelaşi titlu, eveniment editorial, şi anume: publicarea intergrală a memoriului semnat de remarcabilul diplomat român Emil Oprişanu în anul 1945. Volumul este prefaţat de un Argument semnat de profesorul universitar dr. Nicolae ŞerbanTanaşoca, iar cartea este tipărită în anul 2014 cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe – Departamentul pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.
Evenimentul este organizat în colaborare cu Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române.
Au vorbit prof.univ. dr. Nicolae Şerban Tanaşoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, despre „Identitatea şi destinul istoric al aromânilor”; dr. Cătălina Vătăşeşscu, cercetător ştiinţific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, despre „Studiile lingvistice recente asupra românilor dinBulgaria, Ucraina şi Ungaria.”; col. dr. prof.univ. Petre Otu, director adjunct al Institutului pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, despre „1945 – anul naşterii Memoriului semnat de Emil Oprişanu”.
Cu acest prilej a fost vernisată o expoziţie de fotografie din arhive cu imagini din istoria aromânilor, a meglenoromânilor şi istroromânilor din jurul graniţelor României.
„În afara frontierelor României se găseşte un mare număr de români alcătuind, în unele regiuni grupuri compacte dintre care unele sunt în imediata apropiere a graniţei. Tratând cu o largă toleranţă minorităţile de pe teritoriul naţional, România s-a aşteptat ca şi statele în care se găsesc elemente româneşti să adopte aceeaşi linie de conduită. (…) Stăruinţele pacifice ale României nu au izbutit decât în foarte mică măsură să asigure păstrarea fiinţei etnice a românilor de peste hotare. Cu toate progresele civilizaţiei, tratamentul rezervat în diverse state elementului românesc se oglindeşte în situaţia lui numerică: o continua şi progresivă scădere. În faţa împuţinării progresive a elementului românesc România este în drept să ceară ca problema să fie tranşată odată pentru totdeauna, astfel ca relaţiile sale cu statele învecinate să nu mai fie tulburate de această spinoasă chestiune”, scria Emil Oprişanu în anul 1945, jurist, consilier de legaţie când a elaborat Memoriul Românii de peste hotare, secretarul Comisiunii pentru problemele păcii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine al Regatului României.
„Lucrarea este întemeiată în primul rând pe recensămintele oficiale ale statelor unde se aflau români, criteriul de bază fiind acela al limbii materne, combinat cu criteriul originii etnice. Identificarea şi situarea localităţilor au fost făcute după harta Marelui Stat Major Austriac, devenită clasică, ediţia din anul 1916 revizuite după o hartă mai nouă, întocmită recent”, preciza autorul în anul 1945.
Studiul întocmit de consilierul de legaţie Emil Oprişanu în anul 1945 împreună cu colaboratorii săi reprezintă un preţios document de istorie a diplomaţiei româneşti, care însoţit de numeroase anexe documentare – tablouri statistice, tablouri de concordanţe toponimice, liste de biserici şi şcoli româneşti de peste hotare, hărţi etnografice şi istorice – constituia dosarul menit să ofere delegaţilor români la Conferinţa de la Paris elementele esenţiale de informaţie şi de judecată necesare pentru stabilirea strategiei politice optime în vederea apărării drepturilor românilor trăitori ca minoritari în câteva dintre ţările Europei Centrale şi de Sud-Est, Ucraina Transcarpatică, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Grecia, Albania şi Peninsula Istria.
„Memoriul lui Emil Oprişanu ne invită să încercăm a examina succint situarea problemei românilor de peste hotare de către factorii de răspundere ai politicii româneşti din anii celui de al Doilea Război Mondial în ansamblul problemelor păcii.” Aceste precizări reprezintă doar câteva aspectele importante pentru care vă propunem lectura şi meditaţia acestui studiu, cît şi prezentarea „ destinului distinsului diplomat român, Emil Oprişanu devotat naţiunii sale, dar amarnic încercat , în felul lui, de instaurarea totalitarismului în România.” dr. N. Ş. Tanaşoca, Argument, „Românii de peste hotare”, Editura Academiei Române, 2014.
Dr. Nicolae Şerban Tanaşoca, filolog şi istoric născut la Bucureşti din părinţi aromâni. Licenţiat şi doctor ( 1979) în filologie clasică( greacă şi latină) al Universităţii Bucureşti, specializat prin activitatea de cercetare în cadrul Institutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române în bizantinologie şi balcanologie. Cercetător ştiinţific din 1964 şi director ( 1997-1999, 2008- continuare) la acest Institut. Conferenţiar universitar ( bizantinologie, literatură comparată, limba greacă) la Catedra de limbi clasice a Universităţii Bucureşti, profesor universitar din 1997 la Catedra de Istoria şi Teoria Artei, la catedra UNESCO de Studii aprofundate Sud - Est Europene din cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti,, şeful Catedrei de Istoria şi Teoria Artei (2004-2006).
Dr.Cătălina Vătăşescu, filolog cercetător ştiinţific la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române. Domenii de cercetare : lingvistică balcanică, albanologie (cu atenţie specială asupra storiei limbii române şi istoriei limbii albaneze, ca şi asupra culturii şi civilizaţiei tradiţionale a românilor şi albanezilor). Autoare a două volume individuale; coautor la două volume colective; coordonator, în colaborare, a trei volume colective. Autor a peste şaptezeci de studii şi articole în reviste din ţară şi străinătate.
Colonel Dr. Petre Otu: Domenii de cercetare: istoria modernă şi contemporană, cu deosebire a aspectelor de ordin politic şi militar, coordonator al unor proiecte de cercetare în domeniul geopoliticii, politicii de apărare, securităţii naţionale şi internaţionale, istoriei militare. Premiul „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române (2005) pentru lucrarea: „Mareşalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda”, Editura Militară, Bucureşti, 2005. Selecţie lucrări: „Gheorghe I. Brătianu. Istorie şi geopolitică”, Editura Corint, Bucureşti, 2003 (împreună cu Aurel Pentelescu), „Îmbrăţişarea Anacondei. Politica militară a României în perioada 1 septembrie 1939 – 22 iunie 1941”, Editura Militară, Bucureşti, 2006, „Mareşalul Constantin Prezan. Vocaţia datoriei”, Editura Militară, Bucureşti, 2008, „100 de mari bătălii din istoria românilor”, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2009 ( coordonator şi autor), „Pace şi Război în spaţiul românesc. Secolul al XX-lea”, Editura Militară, Bucureşti, 2010, „Cercul Militar Naţional”, Editura Militară, Bucureşti, 2011, „Pacea de Mâine. Documente ale Comisiei constituite în vederea pregătirii conferinţei de pace de după cel de-al doilea război mondial (1942-1944)”, ediţie îngrijită, studiu introductiv şi indice, Editura Militară, Bucureşti, 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
