Fotografiile au fost realizate de Eugen Oprina.
Densitatea de afişe muzicale tentante in maişi iunie la Bucureşti este cu totul deosebită. Unele evenimentesunt anunţate şi nu se intâmplă - cazul Cesaria Evora sau MichelCamillo -, altele nu reprezintă noutăţi dar se ridică la inălţimeaaşteptărilor - John McLaughlin, iar altele au statură demegaeveniment, cazul ACDC.
Şi m-am referit la o singurăsăptămână, 14-21 mai. Ne aşteaptă o nouă intâlnire cu Al di MeolaWorld Sinfonia la final de mai, Bob Dylan pe 2 iunie, Eric Claptonşi Elton John in 11 şi 12 iunie, iar lista ar putea continua.Fenomenul este interesant şi, bineinţeles, paradoxal. Numai căaceastă senzaţie stranie creată de numărul foarte mare de vedeteale muzicii de jazz, rock sau pop care vizitează Bucureştiul pefondul unor manifestări oarecum dramatice ale crizei economice seinscrie se pare in modelul balcanic al mileniului trei. Cu altecuvinte, pe un fond sănătos sau nu, incepem să acceptămconvieţuirea cu un alt tip de normalitate. Tot mai schimbătoare.Cea de acum se desfăşoară după modelul - viaţă culturală intensă,direct proporţională cu instabilitatea economică. Din fericire,aceasta nu este o regulă. Nu de alta, dar fanii impătimiţi aigenurilor muzicale mai sus menţionate şi-ar putea dori o crizăeconomică perpetuă, lucru de altminteri foarte la indemânaromânilor in acest moment.
Mă voi opri in aceste rânduri lao prezenţă dominată de firesc şi excelenţă in acelaşi timp.Vizitând pentru a doua oară Bucureştiul, Dianne Reeves a susţinutun concert care acum, după stingerea parţială a ecourilor sale, imiaduce in minte expresii clişeizate, de tipul "o oază denormalitate" sau "o binevenită porţie de firesc...". Da. Existătentaţia de a scrie mai mult despre senzaţia reconfortant denormală şi de firească lăsată de modul in care face muzică aceastădivă "fără tocuri" a jazz-ului mondial, decât despre acurateţeastilistică sau despre influenţele care ii definescstilul.
De altfel, cred că unui artistde talia Diannei Reeves ar fi păcat să ii poţi defini stilul.Fiindcă este genul de muzician care, mai presus de virtuozitateatehnică dublată de o serioasă conştientizare armonică a fiecăreinote emise, transmite prin suflul afectiv.
De aceea indrăznesc să lerecomand tuturor celor care rezonează cât de cât in faţalirismului, indiferent de stil, ca la următoarea ei prezenţă -sperăm in aceeaşi deplinătate a forţelor artistice - să nulipsească din sala de concert.
De altfel, biografia eiartistică este unul dintre elementele care a adunat şi de aceastădată 2.500 de oameni (după aprecierea mea) la Sala Palatului.Dianne Reeves a câştigat Premiul Grammy (Best Jazz VocalPerformance) pentru fiecare dintre cele mai recente inregistrăriale sale: A Little Moonlight (2003), The Calling(2001) şi In The Moment-Live in Concert (2000), ea fiindsingurul artist dintr-o aceeaşi categorie muzicală care a reuşit săinregistreze un asemenea record pentru trei albume la rând. In2006, Dianne Reeves a mai cucerit un premiu pentru cel mai bunalbum de jazz vocal, creat pentru coloana sonoră a filmului GoodNight, and Good Luck (cu George Clooney in rolulprincipal).
Totuşi, toate aceste discuri nusunt suficiente pentru a-ţi imagina cum sună Dianne Reeves live şicum ştie să umple scena in orice moment, chiar şi atunci cândtrebuie să producă o improvizaţie de minute in şir care să acopererezolvarea unei probleme tehnice. Poate că a treia ei apariţie laBucureşti ne-o va aduce şi intr-o versiune crossover mai puţinobişnuită pe scenele noastre, formulă care i-a fost destul defamiliară in ultimul timp, când a realizat o inregistrare cu DanielBarenboim şi Chicago Symphony şi a apărut in concert la CarnegieHall, cu Sir Simon Rattle şi Orchestra din St. Lukes.
Relaxată, strălucitoare,dezinvoltă, sigură pe propria valoare, dedicată nuanţelor mari,Dianne Reeves rămâne un spectacol in sine.
OLTEA ŞERBAN-PARAU (n. 12martie 1969) este muzicolog şi critic muzical, actualmenteredactorul-şef al postului public Radio România Cultural, după ce acondus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic. Semnează incontinuare rubrici săptămânale in Ziarul de Duminică şiAdevărul literar. Activitatea ei publicistică cuprinde peste2.000 de articole apărute in presa scrisă, majoritatea pe tememuzicale, sute de emisiuni şi programe de radio şi numeroaseemisiuni şi apariţii TV. Este semnatara traducerii şi a articolelorprivind compozitorii români pentru Larousse - Dicţionar de marimuzicieni, şi responsabilă cu secţiunea muzicală aDicţionarului enciclopedic. Este membră a UniuniiCompozitorilor şi Muzicologilor din România. A fost distinsă cu maimulte premii, printre care Premiul pentru Originalitatea ProfiluluiRadiofonic al Consiliului Naţional al Audiovizualului in 2002 şiPremiul pentru Publicistică al Uniunii Compozitorilor şiMuzicologilor din România in 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
