Concertele de la Sala Radio iiaduc pe scenă şi pe violonistul Alexandru Tomescu şi violoncelistulFilip Papa (4 iunie) in Dublul concert de Brahms şi pepianistul Horia Mihail (11 iunie) in Concertul in fa minorpentru pian şi orchestră de Chopin, plus două piese româneştiale unor compozitoare reprezentând două generaţii diferite: DianaRotaru şi Doina Rotaru.
Considerat unul dintre mariiartişti români afirmaţi in viaţa muzicală internaţională, cu ostrălucită carieră ce l-a purtat la pupitrul unor orchestresimfonice sau de operă prestigioase din Europa, America de Nord,Asia, printre care Royal Philharmonic şi BBC din Londra, OrchestreRadio France din Paris, Orchestra Santa Cecilia - Roma, OrchestraMaggio Musicale Fiorentijno, Christian Badea este invitat frecventla pupitrul orchestrelor marilor teatre lirice, spre exemplu laMetropolitan Opera din New York, prezentând in zece ani decolaborare peste 160 de spectacole, multe dintre acestea inpremieră.
Există tendinţa de a parcurgeintr-o manieră destul de formală astfel de biografii. Aşteptămintotdeauna foarte mult de la corespondentul scenic al unei cariereprestigioase, răsfăţată de meritorii recunoaşteri la nivelinternaţional cu prezenţele de rigoare la pupitrul unora dintrecele mai mari orchestre ale lumii.
In cazul lui Christian Badea, ceicare au avut privilegiul de a-l vedea in concert pot confirma fărăechivoc actualitatea acestui mare artist. Deloc atins de presupusapatină a unei glorii apuse, Christian Badea lasă impresia uneinaturi artistice care renaşte din propria pasiune pentru ceea ceface.
Concertul de la Ateneul Român aadus in faţa publicului un tot unitar. Simfonia Fantasticăde Berlioz a avut - dincolo de programul şi forma care aurevoluţionat in epocă paradigma lucrărilor muzicale de gen - oviaţă proprie, marcată de o vitalitate şi o coerenţă asumate dedirijor şi orchestră deopotrivă. Cu o manieră dirijorală elegantă,dar in acelaşi timp solicitantă, in permanenţă forţând limitaperformanţei orchestrei, Christian Badea dezvoltă astfel uncaptivant discurs in care "aici" şi "acum" par a fi cuvintele deordine. Având darul unui tip de entuziasm interiorizat, dar totuşimolipsitor, el reuşeşte să imprime publicului şi orchestreideopotrivă respiraţia frazării ample şi a unei arhitecturiimpunătoare, care, asemenea unei fotografii cu definiţie inaltă,păstrează fascinaţia detaliului.
Aşadar, muzica clasică nu cedeazăintru totul in faţa jazz-ului sau a rock-ului, genuri muzicale carebeneficiază in Bucureşti in această perioadă de prezenţe artisticede vis.
Atât concertul susţinut lapupitrul Filarmonicii "George Enescu", cât şi concertele viitoarein compania Orchestrei Naţionale Radio au toate argumentele de aatrage şi entuziasma publicul. Fie că este vorba despre creaţieromânească contemporană sau despre opusuri celebre alerepertoriului clasic şi romantic, la care se adaugă charisma unorsolişti tineri, empatici cu ardenţa artistică a lui Cristian Badea,muzica va curge cu sens, sfidând cromatica monotonă a vieţiicotidiene.
Vă recomandăm, aşadar, cu căldură,două evenimente artistice viitoare care pot genera impresiiemoţionale puternice, ce se vor decanta - spre incântareaposesorilor - in lunile de vacanţă viitoare.
Virgil Oprina (n. 1964)lucrează ca operator imagine de televiziune din 1990 si estejurnalist free-lancer de televiziune si corespondent ThompsonReuters din 1996. Absolvent al Universitătii Nationale de Muzicăare de asemenea si un master in muzicologie, fiind in prezentdoctorand la aceeasi facultate. Scrie critică muzicală din 1995adunând peste sute de articole publicate in reviste sau sectiuniculturale ale cotidianelor din România, pe site-uri culturale,imbinând activitatea publicistică si de realizator de documentare,reportaje si corespondente de televiziune, cu aceea de interpret demuzică contemporană sau blues.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
