Podoabe din trecut: Paftale şi bijuterii din colecţiile MNAR
Expoziţia a avut loc la Muzeul Naţional de Artă al României, s-a închis în preziua Crăciunului şi a cuprins o selecţie de aproximativ 80 de piese din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României care datează din secolele XVIII – XIX: obiecte din argint, uneori aurite, lucrate într-o diversitate de tehnici - turnare, ciocănire, ajurare, filigran. Acestea provin din ateliere greceşti, bulgăreşti, cipriote, turceşti şi româneşti. Paftalele sunt decorate cu sidef, perle, coral, sticlă de diferite culori, pietre preţioase în monturi aplicate sau sunt lucrate în tehnica emailului policrom. De cele mai multe ori au fost folosite simultan tehnici diferite de execuţie şi ornamentare, pentru a oferi ritmicitate motivelor decorative.
Paftalele au devenit un accesoriu vestimentar obişnuit în Ţările Române în perioada domniilor fanariote, caracterizată prin influenţa sporită a culturii greceşti.
Invazie 68 Praga. Josef Koudelka
La Spaţiul Platforma, Muzeul Naţional de Artă Contemporană, expoziţia are loc între 17 octombrie - 2 februarie. Cu o zi înainte ca trupele Pactului de la Varşovia, sub comandă sovietică, să invadeze Cehoslovacia, Josef Koudelka - pe atunci în vârstă de 30 de ani şi renuntând la o carieră de succes în ingineria aeronautică - abia se întorsese din România, unde fotografiase comunităƫi rome. În timpul celor şapte zile din august 1968, Koudelka a realizat o serie de fotografii pe care a reuşit ulterior să le scoată din ţară. Fotografiile lui au fost publicate de agenţia Magnum Photos în 1969, în numeroase reviste internaţionale cu ocazia împlinirii unui an de la invazie, fără a menţiona numele autorului. De-abia în 1984, după moartea tatălui, când ameninţarea represaliilor împotriva familiei sale a dispărut, a recunoscut public pentru prima data că el este autorul instantaneelor.
Deşi nu mai lucrase până atunci pe evenimente de actualitate, fotografiile sale din timpul invaziei, realizate pe parcursul a celor mai dramatice 7 zile din acel august, au devenit un simbol al luptei pentru libertate şi sunt considerate astăzi lucrări clasice ale fotojurnalismului postbelic. (foto1)
Karel Zdeněk Líman, arhitectul ceh al Casei Regale a României
Expoziţia a avut loc la Muzeul Naţional de Artă al României, între 18 şi 22 decembrie. A propus, prin intermediul unei selecţii de fotografii, o incursiune în opera arhitectului ceh Karel Líman (1855-1929), creaţia acestuia fiind foarte puţin cunoscută în România contemporană. Imaginile alese realizează, prin mijloace fotografice deosebite, o introspecţie asupra viziunii sale despre arta totală a construcţiei, Líman devenind cel mai apreciat arhitect al Casei Regale a României. Curatorul expoziţiei este prof. dr. arh. Sorin Vasilescu. Karel Líman s-a născut în Boemia, în acea vreme provincie a Imperiului Austriac, provenind dintr-o familie de meşteşugari. A studiat arhitectura în cadrul Politehnicii din Praga, apoi a urmat cursurile prestigioasei instituţii germane de învăţământ superior Bauakademie din München.
După încheierea studiilor a plecat la Viena şi a lucrat o perioadă pentru firma Hellmer & Felmer, specializată în construcţia caselor de lux din zona rezidenţială a capitalei austriece. În 1894 Karel Líman a părăsit Viena şi s-a stabilit definitiv la Bucureşti unde va trăi 45 de ani, până la moartea sa. În România a fost angajat iniţial la serviciul de arhitectură al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice iar apoi, din anul 1894, a intrat în slujba Casei Regale a României. Începând din anul 1904 se va afla la conducera Biroului Regal de Arhitectură.
Din ordinul Regelui Carol I, lui Karel Líman i s-au încredinţat importante lucrări de arhitectură, printre care: reconfigurarea, amplificarea şi redecorarea castelului Peleş (1896-1914), proiectul şi construcţia castelului Pelişor (1898-1903) şi refacerea tuturor clădirilor adminstrative de pe Domeniul Regal Peleş. În perioada 1924-1929 a reamenajat interioarele castelului Bran, una dintre reşedinţele Reginei Maria. (foto 2)
Arta benzii desenate
În intervalul 12 septembrie 2013 – 31 mai 2014, graficianul Alexandru Ciubotariu vine la Biblioteca Naţională a României (spaţiul expoziţional Palimpsest – Mezanin) cu expoziţia Arta Benzii Desenate, în cadrul proiectului de autor Muzeul Benzii Desenate.
Arta Benzii Desenate îşi propune să expliciteze aventura de mai bine de 100 de ani a benzii desenate româneşti – decupajul şi principiul secvenţialităţii, formatele, genurile, tematica, etapele în realizarea unei BD etc. –, mizând pe un discurs documentar în care sunt cooptate lucrări realizate, de-a lungul timpului, de aproximativ 70 de creatori de BD. (foto 3)
Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural II
Institutul Cultural Român şi Uniunea Arhitecţilor din România organizează, între 17 decembrie şi 24 ianuarie expoziţia „Arhitecţi români creatori de patrimoniu cultural II”, care prezintă unele dintre cele mai importante opere de arhitectură edificate între anii 1869 şi 1989. Conceptul acestei expoziţii este evidenţierea evoluţiei temporale constante şi de calitate a spaţiului construit românesc, indiferent de vicisitudinile istoriei, de schimbare de regimuri politice, crize economice şi financiare. În această etapă, cercetarea a cuprins continuarea prezentării unor imobile din perioada interbelică, dar şi a unor creaţii remarcabile din perioada socialistă 1949-1989, teatre, case de cultură, instituţii, hoteluri, aeroporturi.
subREAL şi alţii
La sfârşitul lunii trecute, s-a deschis la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, la etajul al doilea, o expoziţie de fotografii care va rămâne deschisă până la 31 mai, cu materie primă existentă în arhive – între ele, grupul subREAL şi Ciprian Mureşan. Fotografiile subREAL nu trebuie ratate. Cei trei membri ai grupului fondat in vara anului 1990, Dan Mihaltianu, CalinDan si Iosif Kiraly au optat, intr-un climat care refuza orice manifestare autentica, pentru limbajul culturii underground. Cei trei gândesc proiectele nu doar ca fotografii, ci sub forma de instalatii si new media. Un tur de forta.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
