Ziarul de Duminică

FILOSOFIE/ Intelectul si stralucirea lui. Doctrina lui Plotin despre Nous

FILOSOFIE/ Intelectul si stralucirea lui. Doctrina lui Plotin despre Nous
09.12.2009, 14:51 338
Credinta greaca din epoca tarzie intr-o ordine cosmica deplinunificata pare sa fie originea doctrinei plotiniene despre Nous. Inacelasi timp, necesitatea ca lumea ca intreg organic sa fiepatrunsa de razele Unu-lui, face posibila conceptualizareaunui mediu propice.
Acest mediu va fi in "Enneade" Nous-ul. Esteprimul nivel al emanatiei dinspre Unu. Legaturadintre Unu si Nous pare sa fie cel mai important siin acelasi timp cel mai sensibil punct al sistemuluiplotinian.
Traditia medio-platonismului facuse din Nous "zeulsecund", insa la Plotin acesta devine o entitate fara indoiala multmai complexa si mai importanta in tabloul general al universuluiinteligibil. Potrivit metaforei in al carei centru sta notiunea de"eklampsis", Nous-ul este o iluminare aUnu-lui, un flux dinspre acesta. In acelasi timp estesamanta ce contine in potenta toate lucrurile, este acel "logosspermatikos", comun traditiilor stoice si medio-platonice dinAlexandria Egiptului. Este stadiul cel mai inalt alintelectului uman, locul ultim pana la care se poate ridica minteaumana, dar si spatiul noetic ce ofera contemplatia Unu-luifara vreo alta mediere.
Nous-ul contine arhetipurile tuturor lucrurilor dinuniversul vizibil. Acest fapt are impact in dezvoltarea teoriei, laPlotin, ca materia (hyle), nu este rea in sine.
Prin urmare se degaja trei aspecte ale Nous-ului,definitorii pentru ceea ce inseamna acesta la Plotin. Nousexista ca emanatie, ca inteligenta si ca univers. In ceea cepriveste emanatia, poate fi facuta o legatura intre aceasta sisensurile date de gnosticism, curent de gandire religioasacontemporan lui Plotin, ceea ce nu inseamna insa nici pe departe caaceasta legatura de idei reprezinta un compromis facut de Plotindoctrinelor gnostice. Gnosticii nu exprimau prin doctrineleemanatiei o procesiune a erosului fiintei absolut transcendente, cio cadere a spiritelor ce se stabilesc in ierarhii fanteziste.
Conceptia emanatiei este menita la Plotin sa rezolve problemastabilirii unei relatii intre principiul suprem si universulorganic. Versiunile gnostice ale emanatiei, esential decadente,poarta amprenta unei intruziuni lipsite de restrictii a imaginatieiin actul filosofic si religios. Dar nimic din aceastairationalitate a proliferarii instantelor spirituale nu poate figasita la Plotin.
Nous si Psyche sunt produse printr-un fluxspontan si necesar de viata si putere din Unu, fara ca acestizvor sa poata fi secat. Unul se distribuie fara a seimputina. In multe fragmente din "Enneade", relatia dintreUnu si Nous este asemanata cu relatia dintre Soare silumina sa. Intre metafora si concept, Plotin se lupta sa deaexpresiilor sale un inteles filosofic.
Centrala pentru doctrina emanatiei, metafora despre"eklampsis" ca stralucire din Unu in Nous siapoi, descendent, in sufletul universal si in cosmosul vizibil,apare ca un idiom al unei teologii solare foarte prezente in epoca,in care lumina Soarelui era vazuta ca un receptacul al unei luminisupranaturale si eterne. Orice lucru din lumea sensibila este oimagine a ceva, a unui arhetip din lumea inteligibila, astfel incatapare ca recomandata procedura de a face reprezentabileactivitatile spirituale in termenii luminii. Pentru ca vocabularulplotinian bazat pe lumina face ca granita dintre materie si spiritsa fie oarecum estompata. Iata cum, prin aceasta metaforizare adiscursului filosofic, Plotin se poate acum face mai bineinteles.
Dar de ce apare la Plotin acest tip de "rationamentmetaforic"? Raspunsul poate fi cu usurinta dat daca avem in vedereafinitatea gandirii necrestine contemporane lui cu impreciziarationamentelor "lejere", cvasireligioase, magice si hermetice, pecare le profesau cu obstinatie contemporanii lui Plotin. Unitateaorganica a Cosmosului era un corolar al acestei gandiri, iar Plotintrebuia sa pastreze acest fundament. A reusit, cu pretul unei"ingreunari" a sistemului propriu, fiindca observam ca Plotin arepredilectie pentru rationamentele riguroase si clare, cu toatepiedicile care inevitabil se interpun in stabilirea perioadelorsale de gandire.

Mario Barangea. Nascut in Bucuresti. Licenta in filosofie- 2007 si Master in filosofie - 2008, la Universitatea dinBucuresti. Actualmente este doctorand in filosofie in cadrulaceleiasi universitati. Absolvent al cursurilor de diplomatieeuropeana ale Scolii Diplomatice din Madrid.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels