Amatorii de artă sunt din nou invitaţi pe data de 30 iunie la o licitaţie completă, cuprinzând capitole consistente de carte de artă, argintărie, sticlărie, ceramică, metal, artă contemporană, artă religioasă, grafică şi pictură românească. În licitaţie figurează de asemenea un număr important de lucrări aparţinând unor artişti de origine aromână, opera acestora figurând cu brio printre „valorile perene ale plasticii româneşti”.
Reţinem şi de această dată bogăţia genurilor abordate de pictorii români. Peisajul este reprezentat de autori precum: Iacob Lazăr, Minu Movilă, Adam Bălţatu, Dimitrie Loghin, Aurel Popp Ludoşanu, Iosif Steurer, Al. Moscu, Elena Vavylina, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Sabin Bălaşa, ş.a.
În „Vedere spre Pietrărie” Micaela Eleutheriade reuşeşte să transmită un sentiment stenic, odihnitor, din observarea unui motiv colinar. Pictoriţa cuprinde în notaţii spontane un peisaj văzut panoramatic, cu supleţe şi modulaţie, cu o remarcabilă eleganţă a liniei.
„Grădina japoneză” de Samuel Mützner, pictată în manieră impresionistă, este impregnată de un jovial sentiment al naturii, purtând aceeaşi mărturisire a unui temperament înclinat spre descoperirea jocurilor feerice ale luminii.
Remarcabile naturi statice, ieşite de sub penelul unor: Rodica Lazăr, Mina Byck Wepper, Ioan Papazoglu, Gheorghe Juster sau Ioan Dreptu ne atrag în egală măsură atenţia.
„Natura statică cu flori” de I. Theodorescu Sion transmite un sentiment al perenului indus de cromatica consistentă şi de factura picturală susţinută de o împăstare densă, ce dezvăluie din partea autorului o înclinare spre structura solidă a obiectelor.
Remarcabile sunt şi cele câteva portrete şi compoziţii cu personaje, prezente în actuala sesiune. Acestea sunt ilustrate de nume ca: Ecaterina Cristescu Delighioz, Ovidiu Oprea, Nicolae Vermont, Samuel Mützner, Erno Nagy sau Arthur Mendel.
„Nuntă în târg” de Constantin Piliuţă ne dezvăluie o dată în plus spiritul artistic fervent, ironic şi egolatru al autorului, dublat de un lirism debordant. Personajele sunt caracterizate de o cuceritoare prospeţime, în culori explozive, vibrante, în tonuri de o mare vitalitate.
În mod excepţional, licitaţia Goldart reuneşte un număr important de artişti de origine aromână. Se ridică, în mod firesc, întrebarea: există un specific aromân identificabil în arta lor? Răspunsul corect este că artiştii de origine aromână s-au integrat în mediul românesc fără să-şi afirme în mod special identitatea, alta decât cea plastică pe care trebuiau s-o cucerească individual. Ecouri identitare au apărut însă, ca în orice manifestare autentică, unele la nivelul preferinţei pentru un subiect, altele identificabile la nivelul ethosului.
Sunt prezentaţi, pentru prima oară în aceeaşi licitaţie, artişti aromâni din toate generaţiile artei moderne şi contemporane româneşti, maeştri şi discipoli, cum este Theodor Aman, primul director al Şcolii de Belle Arte de la Bucureşti – cu o gravură, „Cap de copil”, şi Pericle Capidan (1869 - 1966), pictor aromân format în primele decenii de funcţionare a şcolii, ca elev al lui Aman şi Tattarescu, dar şi artiştii următoarei generaţii a şcolilor româneşti de la Iaşi şi Bucureşti care s-au format mai întâi la Budapesta şi München, ca Ary Murnu (1881 -1971), ori la Paris, cum a fost cazul lui Sever Burada (1896-1968) cel care, după anii de studii cu D. Dem. Mirea, pleca la École nationale des beaux-arts.
Licitaţia numărul 126 a CaseiGOLDART Ghildush va avea loc luni, 30 iunie, ora 19:00, la Galeria GOLDART Ghildush, Intr. I.L. Caragiale nr. 1.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
