Hârtia n-a murit! Exclamă într-un text a apărut pe blogul său profesorul britanic Ian Sansom. Acelaşi care a scris şi o carte despre hârtie şi istoria ei, tradusă de curând în româneşte.
Nu ştim ce să semnalăm mai întâi despre această carte de o frumuseţe aparte*). Supracoperta, realizată, ca şi insertul de la final, din hârtie lucrată manual; coperta – pe care stă scris, întocmai ca în ediţia originală, esenţa cărţii: „Un regal pentru regina istoriei. Hârtia este cheia ce ne deschide tainele lumii, iar civilizaţia prezentului îi datorează aproape totul. Fragilă, vremelnică, dar nepieritoare!” Şi mai departe: „Să ne imaginăm doar pentru o clipă, că toată hârtia ar dispărea. Am pierde oare ceva? Am pierde totul! Inclusiv, dar nu exclusiv: cărţi, scrisori şi jurnale, registre contabile şi buletine de vot, banderole şi semne de carte, cecuri şi formulare bancare, etichete şi afişe, certificate de naştere şi certificate de mariaj, certificate de botez, timbre, cărţI de vizită, suporturi pentru pahare, ambalaje şi batiste, meniuri, chitanţe şi facturi, hărţi şi diagrame, ţigări şi confeti, cupoane de reducere, calcuri şi plicuri, blocuri de desen şi filtre pentru cafea, artificii, benzi pentru muşte, formulare oficiale şi cărţi poştale, felicitări, zmeie şi abajururi, permise de bibliotecă, paşapoarte şi cărţi de identitate, reviste, ziare, planigloburi, pahare de unică folosinţă, bancnote şi tapete, fotografii şi cărţi de joc, post-it, puzzle şi origami, carnete de note şi cataloage, glaspapir şi abţibilduri, cutii de pantofi, caiete, bilete şi tichete, pliculeţe de ceai, evantaie şi colaje... şi câte şi mai câte...”
Istoria hârtiei este Istoria umanităţii. Am putea oare să trăim într-o lume fără hârtie? Să încercăm să ne imaginăm. Ne trezim şi mergem la baie, ne spălăm pe faţă şi nu mai avem nici măcar un serveţel. Ne oferim apoi o porţie de cereale – neîmpachetate, fireşte. Ceai, fără pliculeţe. Cafea, fără hârtie de filtru. În drum spre metrou, nu mai cumpărăm ziarul, simplu, pentru că nu mai există. Şi nu mai există nici bancnote. Adio, bilet la loto! Şi gumă de mestecat, dacă tot a dispărut şi ambalajul. Şi bilet de autobuz. Şi cartelă de metrou. Adio, mesaje publicitare în tren, adio, panotaj stradal! Şi cafea de la automat, în pahar de unică folosinţă, cu capac de unică folosinţă. Adio, scrisori, adio, cutii de scrisori, adio, timbre! Şi colete! Adio, manuscrise! Adio, cărţi! Adio, albume! ...şi nici nu ne vom mai lustrui unghiile, nu ne vom mai corecta machiajul, nu ne vom mai sufla nasul într-o batistă de hârtie. Vom uita de formele pentru brioşe şi de cartoanele pentru prăjituri. Şi de cărţile de vizită. Nu vom mai avea nici facturi, nici bănci, nici companii de asigurări. Nici societăţi de investiţii. Poate doar puţină industrie şi un rudiment de administraţie guvernamentală. Şi puţină lege şi ordine. Dar, categoric, nu vom mai fuma ţigări, nu vom mai folosi şerveţele umede, ne vom oferi cadouri neîmpachetate, nu vom mai trimite felicitări de Crăciun şi nu vom mai aprinde artificii…
De fapt, este aproape imposibil să ne închipuim o lume fără hârtie!
Citiţi această carte şi veţi vedea de ce.
Dar nu numai conţinutul e important, ci şi forma. „Hârtia. O elegie” este o carte frumoasă, tipărită pe o hârtie uşor ivorie, ideală pentru publicaţii rafinate, care au nevoie să trăiască pe culori fine pentru a reda puterea artei în tipăritură. FSC o organizaţie non-profit cu caracter global, care promovează gestionarea responsabilă a pădurilor la nivel mondial, garantează că au fost folosite procedee industriale de fabricaţie care nu au inclus acizi, îndeosebi în procesul de încleiere a fibrelor. Volumul a fost realizat prin procedee de înaltă tehnologie, armonios îmbinate cu cele mai rafinate operaţiuni de manoperă clasică, la tipografia Monitorul Oficial R.A. Hârtia a fost lucrată manual, născută din vegetale sau renăscută din surorile ei reciclate, cu respect, cu răbdare, cu bucurie, la Atelierul de Carte.
Într-adevăr, un regal!
Ian Sansom, născut în 1966 în Anglia, a studiat la Oxford şi Cambridge, este profesor universitar la Belfast, a colaborat la mai multe publicaţii britanice cu eseuri, e colaborator permanent al unor posturi de radio şi a publciat mai multe cărţi de istorie culturală. Cea de faţă a apărut în 2012.
*) Ian Sansom – Hârtia. O elegie. Traducere din limba engleză de Adrian Bădescu. Editura Baroque Books & Arts
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
