Avem aproape 300 de membri doar in Uniunea Scriitorilor, undemai pui ca anual mai intra cateva zeci de persoane si mai existaaltele care cocheteaza cu literatura, asteptand momentul prielnicpentru a-si depune dosarul de adeziune la generoasa breasla. Despretoti acesti oameni de bine, se gaseste cine sa scrie si, cine stie,s-o mai gasi si cine sa le citeasca opurile scoase, uneori cuefort, pe speze proprii, la edituri profitoare.
Cati scriitori cu notorietate nationala indiscutabila isi ducviata in targul nostru, asta e o alta intrebare. Dupa unii, olegiune. Dupa modesta mea parere, daca ne referim la cei in viata,vreo 10-15, cel mult 20. Despre un Al. Andriescu, Radu Andriescu,Emil Brumaru Maria Carpov, Al. Calinescu, Constantin Ciopraga, IonH. Ciubotaru, Mariana Codrut, Livia Cotorcea, Nichita Danilov, Al.Dima, Al. Dobrescu, Florin Faifer, Emil Iordache, Cezar Ivanescu,Dan Laurentiu, Dan Lungu, O. Nimigean, Antonio Patras, Al.Philippide, Mircea Platon, Mircea Popovici, Ioanid Romanescu,Elvira Sorohan, Mihai Ursachi si Al. Zub au scris, in mod repetat,marii critici si specialisti, cartile lor sunt cunoscute, simplalor enumerare aproape ca defineste literatura scrisa la Iasi inultimii 50 de ani.
Am ales aceste nume de pe coperta recent updatatului dictionarScriitori si publicisti ieseni contemporani (1945-2008),aflat la o editie terta gratie lui N. Busuioc si Fl. Busuioc (nufac economie de caractere, asa apar scrise numele pe pagina degarda). Dar cartea inventariaza 549 de nume, de aceea ne siintereseaza. Un dictionar trebuie sa ofere, in primul rand,informatii corecte si cat mai complete, pentru ca un eventualcercetator sa se poata orienta pornind de la el. Or, in fenomenulliterar al unei anumite epoci, nu intereseaza doar piscurile,valorile incontestabile, ci intregul fundal, climatul care afacilitat aparitia acestor scriitori valorosi. E drept ca de regulao epoca se defineste prin varfurile sale, dar istoria literaturiinu ii uita nici pe "infanteristi". La o adica, pentru ei se facdictionarele.
De aceea, indiferent de carentele sale, Dictionarul celor doiBusuioc este, incontestabil, un instrument de lucru care meritagratitudinea contemporanilor. El da seama de ce inseamna viataliterara ieseana, cu autorii ei de prim raft, dar si cu ceimediocri insa orgoliosi. Citind aceasta carte (poate parea straniu,dar eu nu doar consult, ci de-a dreptul citesc dictionarele, cucreionul in mana), iti dai seama de cat de onorabila sau, dupa caz,ridicola este viata literara ieseana. Nobila salahorie a autorilortrebuie sa fi fost complicata, caci este cu atat mai greu sa aduniinformatii despre autori in viata, cu opera in curs de alcatuire sicu ambat indiscutabil. Una dintre metodele folosite in lexicografieeste trimiterea catre autor a unui chestionar bine gandit, care saslujeasca drept sursa de informatii. Asa a procedat si Aurel Sasu,in elaborarea Dictionarului biografic al scriitorilorromani, asa s-a lucrat, in destule cazuri, si la DGLR. Doar cae greu de crezut ca scriitorii merita mereu creditati.
Tot astfel procedeaza si Nicolae Busuioc. Ceea ce nu mai face elinsa este verificarea, filtrarea, selectarea materialuluiautohagiografic astfel obtinut. In mare masura, avem de a face cuun dictionar la care principala contributie si-au adus-o scriitoriiinsisi, care s-au supus mai mult ori mai putin rigoriichestionarului. Pentru ca, de regula, mediocrii sunt cei care isibifeaza ca realizari orice nimicuri, enumera toate comitetele sicomitiile din care au facut vreodata parte, se falesc cu premiianonime, amicale, inventariaza orice articolas marunt din oricebrosurica aparuta in 30 de exemplare. Or, munca lexicografului artrebui sa inceapa exact unde inceteaza cea a lui Nicolae si FlorinBusuioc: in ordonarea unui material brut, in respectarea unorreguli, a unor norme obligatorii in astfel de lucrari. De pilda,cea care pretinde ca spatiul acordat fiecarui articol sa fieproportional cu importanta scriitorului respectiv. Nu poti sa-i dailui Caion cat ii acorzi lui Caragiale, nici lui Oscar Lemnaru catlui Rebreanu sau lui Horia Garbea cat ii dai lui Nichita Stanescu.In dictionarul iesenilor, de paregzamplu, o "condeiera" care scriedoar din snobism, Corina Matei Gherman, se bucura de mai multspatiu decat o scriitoare autentica precum Mariana Codrut sau decatConstantin Ciopraga. Din aceeasi perspectiva, un extraterestru (sicati nu sunt pe lumea asta?) ar putea crede ca Dorin Popa e mai bundecat Emil Brumaru, doar pentru ca prezentarea pe care si-a facut-oeste mult mai impozanta. La fel, Catalin Bordeianu pare un Iorga,comparativ cu un poet "modest" precum Mihai Ursachi, Valeriu Rusu,medic eminent, e drept, dar care nu se poate lauda cu nici o cartede literatura, ocupa spatiu cam de doua ori cat Ioan Petru Culianu;Marius Chelariu pare un erudit pe langa care un Antonio Patras, saspunem, nu are decat sa se simta intimidat. Constantin Simirad iesesi el un fel de Balzac moldovean, cu o prezentare mai generoasadecat a concurentului direct Sadoveanu. Pe de alta parte, Iorga alIasilor de azi pare Mitropolitul Daniel. Prezentat, ce e drept, inimpresionanta sa activitate ecumenica, pe langa cea strict literaralasa de dorit. Cel putin asa rezulta din fisele dictionarului.Realitatea stim cu totii ca e alta.
Nu caut nod in papura, ci incerc sa scriu negru pe alb care sunthibele acestui proiect care a consumat multa daruire si care,oricum, este cel mai bun instrument in sectorul lui (un dracusorimi sufla si ca e cam singurul). Doar ca la noi nu exista traditiaimbunatatirii continue a acestor lucrari, asa cum exista in spatiuloccidental, unde lexicoane incepute de secole sunt permanentinnoite si aduse la zi. De aceea, sunt convins ca toate reprosurileaduse unei astfel de lucrari sunt benefice in vederea unei viitoareeditii completate. De exemplu, poate ar trebui definiti termenii de"scriitor" si "publicist". Unii dintre cei care figureaza in acestdictionar sunt medici de seama, dar nu au nimic in comun cu spetascriitoriceasca, iar prezentarea lor confirma cu brio acest lucru.Fireste ca discutii pot aparea oricand legate de prezenta sauabsenta unor nume din dictionar. Ma rog, ca lucrare cu ambitii deexhaustivitate, ea se poate arata generoasa, cu toate ca, repet,impunerea unui filtru nu ar strica. Dar tocmai absenta unor astfelde criterii creeaza si unele absente. De exemplu, daca te-aihotarat sa incluzi filologii, daca tot sunt prezenti in dictionarun Petru Zugun sau un Ilie Dan, macar du pana la capat totul siinclude-i si pe Eugen Munteanu, Mircea Ciubotaru etc. Apoi, dacatot figureaza unii istorici, de ce nu si ceilalti? De ce, dacaGheorghe Buzatu este in sumar, nu sunt si Stefan Gorovei, AlexandruFlorin Platon ori Maria Magdalena Szekely, specialisti de mareprestigiu? De asemenea, nu vad cum s-ar putea justifica absentaunui eseist si filosof de prima marime, precum Valeriu Gherghel.Mai ales ca, vorba ceea, "publicisti" de calitatea sa nu prea suntmulti in Iasii de azi. Din zona slavisticii, nu apare LeonteIvanov, traducator si autor al unor carti de certa reusita, dintrecare Imaginea rusului in literatura romana e cam unicat inbibliografia de specialitate. Nu sunt mentionati, de asemenea, uniiautorii din jurul gruparii OuTopos, care in anii '90 au dezmortit,alaturi de cei din Clubul 8, viata literara ieseana: Codrin DinuVasiliu, Livia Iacob. Acum, scuza ca nu or fi raspuns la chestionarnu tine, un dictionar e totusi un dictionar si pretinde un enormefort de documentare. De asemenea, nu sunt aduse la zi o serie dearticole despre Mihai Dinu Gheorghiu, Dan Petrescu, Luca Pitu,autori care sunt vaduviti de unele carti la care totusi au muncit.Uneori apar si informatii eronate: de pilda, Corneliu Stefanache nua apucat sa-si publice romanul Spovedania valetului, asa cumreiese din fisa de dictionar. Titlul unei carti a ilustruluietnolog Ion H. Ciubotaru este victima unei confuzii cu numeleediturii la care ea a aparut: universitarul iesean nu este autorullucrarii Grai si Suflet -Cultura Nationala, ci aceasta esteeditura la care a publicat temeinicul studiu din 1999, Mareatrecere. Repere etnologice in ceremonialul funebru din Moldova.De asemenea, multe mistificari se strecoara, din entuziasmul siorgoliul autorilor, la compartimentul referinte bibliografice. Lasaca in unele cazuri (Lucian Dan Teodorovici, Florin Lazarscu)acestea lipsesc cu desavarsire. Acesta capitol este, de multe ori,deficitar, neadus la zi, uneori chiar fictiv si prilej de umorinvoluntar. Un caz: in dreptul lui Ioan Saizu, "istoric si poet",apare mentionat: "MARINO A. In corespondenta aflata in posesiaautorului". Doar ca, Dumnezeu sa-l odihneasca, autorul a repausatintre timp; si, oricum, la surse bibliografice nu trebuie safigureze decat ce este edit. De asemenea, caut in "Ziarul deDuminica", nr. 21/2008 un articol despre Vasile Proca, semnat deDaniel Cristea-Enache si nu descopar decat 4-5 randurinesemnate, la rubrica-mozaic "Cartea in 100 de cuvinte". Deunde pana unde o fi tras auctorele concluzia ca acea manseta a fostredactata de cunoscutul critic? In fine, bine ar fi fost ca sirevistele importante din Iasi sa aiba parte de cate un studiumonografic. Harta literaturii moldave contemporane este inexactafara "Convorbiri literare", "Timpul", "Dacia literara" etc.,reviste care, cu provincialismul lor si cu paginile lor uneorifoarte bune ilustreaza un aer al locului.
In rest, multe lucruri poate afla un neofit despre scriitorii depe Bahlui. Cateva recorduri absolute trebuie, totusi, consemnate.De pilda, foarte multi medici sufera de autorlac. Este, statistic,breasla cea mai ambitioasa in domeniu. Dana Baran, Vlad Bejan,Mihai Vasile Botez, Georgeta Cordun-Tarabuta, Ion Hurjui, MariaManuca, Liviu Pendefunda, George Popa, Vlad Rusu si atatia altii.Cred ca l-am uitat pe Emil Brumaru, dar el este scriitor si medic,nu medic si scriitor. Le sufla in ceafa preotii, teologii. Nu maidau exemple, ar deveni obositor. Consemnez, mai bine, un recordamuzant: cel mai tanar membru al Uniunii Scriitorilor din Iasieste/ a fost, la vremea respectiva, Patricia Coran, nascuta in1984, care a publicat nu mai putin de 7 volume de proza (de nu s-orfi inmultit intre timp). Tot ei ii apartine si unul dintre cele mairidicole titluri: Zvacnet amortit. Oximoron, da, inteleg; sitotusi... Alte titluri aproape la fel de caraghioase ar mai fi:Oul impuscat, de Gheorghe Paraiala, Turn Babelalergand, de Marinica Popescu, Gainat peste mileniu, deAlmast-Ioan Dvoracek (Caragiale ar fi cules cu mare satisfactie sititlurile, si numele autorilor), Cand va plange intrebarea,de Maria Rusu ori Singur pe-un bizar aisberg, de Ioan Saizu.Asta e, unii cred ca in literatura e permis orice, ca e de ajuns saantepui adjectivul substantivului si gata, esti scriitor. Un altrecord: de departe cel mai premiat scriitor iesean este CassianMaria Spiridon, redactor-sef al revistei "Convorbiri literare"; euam numarat nu mai putin de 15 premii, la tot cam atatea carti, darnu este exclus sa-mi fi scapat cateva. Recordul pentru o femeiecare devine Cavaler al Ordinului Templierilor, Ordinul Ierusalim ildetine actrita Cristina Anca Ciubotaru. Fireste, un asemenea puhoide condeieri nu ar exista fara incurajari. Am mai scris si cu altaocazia despre facilitatea razbaterii unor neaveniti in randulUniunii Scriitorilor. Dincolo de asta, exista si criticiimercenari, mereu gata sa scrie nu doar o recomandare, ci si oprefata, o postfata, o cronicheta, o recenzioara amabila, buna nudoar la orgoliu, ci si la lustrul gloriei. In Iasi, recordulabsolut il bate Ioan Holban, care a scris, comprehensiv, vorbaceea, despre: Stefan Amaritei, Aurel Andrei, Doina Andrei, ElenaAnton, Constanta Apetroaiei, Cristina Anca Ciubotaru, PatriciaCoran, Adi Cristi, Olga Alexandra Diaconu, Andreea LucianaDumitriu, Adrian Filip, Arbatel Filotheanu (ooo, ce inspiratpseudonim...), Gloria Lacatusu, Mihai Leoveanu, Corina MateiGherman, Maria Manuca, Vasile Mihaescu, Camelia Nistor, ConstantinPopa, Marinica Popescu, Ioan Saizu, Cicerone Sbantu, ConstantinSimirad, Dumitu Spataru, Indira Spataru, Aurel Stefanachi, AngelaTraian si (se putea altfel?) Augustina Visan Arnold.
O munca inutila, de batut apa in piua, de vanturat pleava, orabdare pe care nu stiu ce rasplata o poate rascumpara... Sitotusi, ca record absolut as vota pentru isprava lui Ion Chiriac,care a scos in 2009 o carte intitulata, tineti-va bine...Monografie Augustina Visan Arnold. Ca sa intelegeti mai binedubla impostura, trebuie sa stiti ca numita este medic stabilit inGermania, care umple anual, uneori de doua ori (primavara sitoamna) vitrinele librariilor din Iasi cu volume liricoide de unprost gust memorabil, antologabil si care a ajuns pana in prezentla vreo 25 de carti. Prostia este uneori memorabila, asa ca, decate ori vine vorba de emanatii idioate in materie de poezie,memoria mea selecteaza automat elucubratiile poetesei iesene:"Ploua marunt cu stropi minusculi" sau: "Eu cand scriu o poezie/imi pun gandul pe hartie". Asemenea personaje au parte, la Iasi, delansari cu staif si, iata, nu doar de prefete semnate de criticicare au pretentii (gen Ioan Holban), ci si de monografii.Halal!
Vedeti de ce este pasionant sa citesti dictionare? Afli vrute sinevrute. Cine vrea sa se informeze despre scriitorii ieseni dinultimii 63 de ani, va recurge obligatoriu la SPIC-ul lui Nicolae siFlorin Busuioc. Dar trebuie sa citeasca atent, circumspect. Astapentru ca, desi structural este un dictionar, lucrarea nu respectacriterii bine definite si acorda prea mare credit onestitatiiscriitorilor. Care, se stie, au un orgoliu cat Casa Poporului.
BOGDAN CRETU (nascut la 21 ianuarie 1978, in judetulConstanta) este lector la Catedra de Literatura Romana din cadrulFacultatii de Litere, Universitatea "Al.I. Cuza" din Iasi. Doctorin filologie, cu distinctia magna cum laudae, din iulie2006. Volume publicate: Arpegii critice. Explorari in critica sieseistica actuale (Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilordin Romania; Premiul pentru debut al revistei "Convorbiriliterare"); Matei Visniec - un optzecist atipic (Premiulpentru debut al "Ziarului de Iasi", nominalizat la Premiul pentrudebut al revistei "Romania literara"), Lecturi actuale. Paginidespre literatura romana contemporana (Premiul pentru criticaal revistei "Ateneu"), Utopia negativa in literatura romana.Cronicar literar, eseist; a publicat in jur de 500 de articole indiferite reviste culturale. Semneaza prefete la numeroase volume,antologii etc. Redactor al revistei "Paradigma". Membru al UniuniiScriitorilor din Romania si al Asociatiei pentru LiteraturaGenerala si Comparata. Din 2006, semneaza o rubrica saptamanala in"Ziarul de Iasi". Colaborator la emisiunea "Convorbiri literare" aRadio Iasi, din 2006.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
