In adancime, tema expozitiei este cumva astutioasa. Si, totodata, incarcata de orgoliu, prin ambivalenta ei ascunsa. Deoarece titlul ei, Tabloul ce nu de mana omului fu plasmuit, trimite, pe de o parte, la Mandilion. Iar, pe de alta parte, subliminal, la geniul creator al lui Jerzy Nowosielski.
Acheiropoietos provine din greaca si este compus din a - "nu", cheir - "mana" si poietos - "plasmuit". Adica, un tablou "plasmuit, pictat nu de o mana omeneasca", este icoana arhetip - care are legenda sa proprie. Indreptandu-se spre Ierusalim pentru Pasti, Hristos l-a intalnit pe Anania, trimisul regelui din Edessa, Abgar. Pentru ca suferea de lepra, regele il ruga intr-o scrisoare pe Iisus, vestit pentru miracolele sale, sa vina la Edessa si sa-l vindece. Atunci, Domnul a luat o naframa, a apropiat-o de fata Sa si si-a intiparit pe ea imaginea, care l-a tamaduit pe Abgar. Aceasta este, potrivit legendei, aparitia Mandilionului. Pe partea sa, Jerzy Nowosielski isi propune, printr-o inselatoare linearitate a picturii sale, sa povesteasca ceva. Desi par austere, icoanele sale exceleaza in ceea ce Roger Caillois, referindu-se la de Chirico, numea "discursivitate".
Nowosielski reinventeaza faciesul de tip grecesc al lui Hristos in icoane: prelung, slab, osos, palid, care nu are nimic diafan. Insa "discursivitatea" de care vorbea Caillois nu rezida numai in morfologia personajului din icoana. Ci si in eterna tristete a tuturor chipurilor sub care ni se infatiseaza Fiul Domnului. Aici se afla nodulul simpatetic al legaturii Sale emotionale cu Maica Sa, aceasta din urma surprinsa, intr-una din icoane, in ipostaza Umilieniei. De aceea, privirile Fiului amintesc foarte des de celebra Maica Domnului din Vladimir, icoana din prima jumatate a secolului al XII-lea. Acolo, Maria are capul aplecat spre Iisus, asezat pe mana ei stanga. Pruncul isi lipeste obrazul de figura materna si cu mana dreapta ii cuprinde gatul, ca si cum ar implora sa nu mai fie lasat din brate niciodata. Privirea Mariei, indreptata spre noi, exprima insa o sfasietoare si fara de margini tristete. Ea stie deja care va fi soarta Fiului. Ca Nowosielski recurge si la semne "profane" - cum ar fi vulturul polonez, pe care il zarim discret si cetos in spatele lui Iisus, in icoana Botezul in Iordan - asta tine mai degraba de irepresibila si admirabila pasiune a oricarui polonez pentru patimile tarii sale, de multe ori infioratoare, de-a lungul istoriei.
Dincolo de toate aceste impresii, mai ramane una la fel de importanta. Spatiul iconografic construit, pentru doar o luna, in adancurile Palatului Cotroceni este si unul taumaturgic. Pentru ca in el plutesc efluvii de poezie al caror efect este ca iti limpezesc Sinele. Este exact ceea ce remarca Baudelaire la Salonul de pictura de la Paris, in 1846. Poezia este "rezultatul picturii; caci ea zace in sufletul privitorului si geniul consta in a i-o destepta".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
