Alain de Botton a refuzat să scrie un roman care să consemneze încă o poveste de iubire, în schimb îşi propune să analizeze parcursul sentimentului, cu treptele parcurse de îndrăgostit de la prima întâlnire până la despărţire. Eseuri de îndrăgostit se citeşte pe îndelete, pentru a o savura, cititorii, indiferent de vârstă, intră în jocul analizei, se regăsesc într-o observaţie sau alta, căci autorul aruncă ici-colo perle discrete ale unui spirit subţire.
Întâlnirea celor doi ţine de hazard, ulterior devine în conştiinţa îndrăgostiţilor un miracol, prin idealizarea celuilalt pornind din foamea de dragoste şi aspiraţia spre perfecţiune. Seducţia şi împlinirea sunt jocuri în care se prind iubitorul şi cel iubit, ele tind spre contopirea într-o unică făptură. Sfidarea şi nepotrivirea sunt bariere ce intensifică iubirea, ele o pot transforma în pasiune.
Dar cearta şi iluzia frumuseţii sunt mirodeniile care dau gust iubirii, tot aşa cum negaţia şi indiferenţa îi întreţin flacăra, duc pe îndrăgostiţi în dileme şi alegeri. Intimitatea presupune un întreg cod de gesturi şi formule care creează micile ritualuri din viaţa unui cuplu, ele se pot îmbogăţi şi nuanţa. Despărţirea cere alte ritualuri pentru a găsi remedii sufleteşti, pentru a accepta abandonul şi singurătatea ce urmează.
Eseuri de îndrăgostit se poate citi şi ca replică venită după un secol şi câteva decenii, la cartea celebră a lui Stendhal, Despre dragoste, cu şirul ei de reflecţii despre formele şi ipostazele iubirii, realizată din pespectiva unui intelectual contemporan, care ştie prea bine că analiza şi autoanaliza nu fac decât să adâncească misterul iubiri. (Elisabeta Lăsconi)
Alain de Botton, Eseuri de îndrăgostit, traducere din limba engleză de Oana Cristescu, Editura Humanitas fiction, 232 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
