In legislatia 1996-2000, Radu Boroianu a fost senator liberal, apoi ambasador in Elvetia. Dupa ce a renuntat la diplomatie, s-a intors la preocuparile mai vechi si a deschis Galeria Artmark, cea mai ampla de pe piata romaneasca de arta si marketing cultural, cuprinzand Casa de licitatie de opere de arta Artmark si doua galerii, Art Society, axata pe expunerea operelor de arta clasica si moderna, respectiv Point Contemporary, specializata in promovarea artei contemporane tinere. La licitatia din 11 decembrie au participat 111 picturi romanesti, acoperind peisagismul secolului al XIX-lea, inceputurile modernismului, colorismul interbelic, experimentele avangardei si pictura clasicilor contemporani si a contemporanilor tineri. Prima licitatie nu numai ca a avut incasari de 570.000 de euro (suma fara precedent la vanzarile de arta prin licitatii) si a consacrat pozitia de lider absolut a lui Tonitza, cu cel mai scump tablou vandut la licitatie („Fata in roz" - 120.000 de euro), dar a inregistrat si cel mai ridicat coeficient de performanta pe anul 2008: peste 61%, cu 68 de tablouri vandute din 111 prezentate. Radu Boroianu s-a inscris in CINOA (Confederation Internationale des Negociants en Oeuvres d’Art), iar unul dintre parteneri a facut un credit foarte mare la un fond de investitii strain, specializat in credite pe acest domeniu.
Recent, cum a informat si Ziarul de Duminica, a avut loc constituirea Asociatiei Comerciantilor de Opere de Arta din Romania, aceasta reunind peste 30 de galerii de arta moderna si contemporana, precum si anticariate. Criteriile de asociere au fost sever intocmite pentru a corespunde setului de valori profesionale cuprinse in Codul de Etica al Confederatiei Internationale a Comerciantilor de Opere de Arta, CINOA. Radu Boroianu, presedintele Grupului Artmark, a devenit primul presedinte al Asociatiei. In perioada 25-28 iunie 2009, va avea loc la Munchen Congresul CINOA, prilej ce va consfinti afilierea Romaniei si prezenta ei activa, din acel moment, pe harta internationala a comertului de arta.
- Asadar, pe 25 iunie, se va organiza una dintre cele mai "scumpe" licitatii de arta. Ce fel de lucrari o sa scoateti la licitatie?
- Va fi, ca intotdeauna cand intervine pe piata Artmark, o licitatie speciala. E pentru prima oara cand facem o licitatie compusa din arta europeana, arta moderna romaneasca si arta actuala romaneasca, trei segmente deosebite, prezente destul de masiv. Este prima oara cand incercam o vanzare masiva intr-o licitatie de arta actuala.
- Ce inseamna "vanzare masiva"?
- Adica o sa avem peste 60 de lucrari de arta actuala. Sau s-ar putea sa fie 80.
- Si preturile pornesc de la ce sume...?
- Preturile pornesc de la sume mici si se termina cu sume mari.
- Ce inseamna suma mare la care va asteptati?
- O suma mare poate sa se ridice la mai multe sute de mii de euro. Poate sa fie, in cazul cu totul exceptionale, in cazul artei europene, si de peste un milion de euro. N-am sa va spun insa ce anume vrem sa apara in licitatia noastra la arta europeana, pentru ca tinem sa fie o surpriza, o pastram pentru expunere si pentru datele respective... Sper ca ma intelegeti...
- Nu mai exista hoti de tablouri acum, sa stiti....
- Nu, eu stiu... S-ar putea sa nu apara...
- Cui apartin operele de arta pe care dumneavoastra le scoateti la licitatie?
- Sunt diferiti depunatori, sau sunt opere pe care noi le-am achizitionat in timp, intr-o cantitate mica, de pe piata, mai demult si le revindem, dar marea majoritate sunt opere pe care ni le depun detinatorii, in vederea licitarii lor sau vanzarii in galerie.
- Cum arata profilul unui cumparator de arta in perioada de criza?
- O sa va descriu un profil ideal: un om inteligent care stie ca arta este una dintre cele trei mari valori de refugiu dupa aur si diamante; Peste tot in lume. Sigur, Romania se afla intr-un proces de dezvoltare, de maturizare... Si asta se intampla si cu piata de arta, deci nu putem sa spunem ca exista deja, la modul semnificativ, cumparator de aceasta tinuta.
- Totusi... se vinde arta in Romania la licitatii?
- Sunt doua criterii la aprecierea de vanzare intr-o licitatie. Unul este cantitativ. Conform statisticii internationale, o licitatie unde se vand peste 30% din operele de arta este o licitatie reusita. Exista si un al doilea criteriu, mai complicat, un criteriu valoric. La ultima licitatie pe care am avut-o noi, licitatia de primavara, am observat ca ne-am aflat in fata unei licitatii in care a predominat cumparatorul de placere, cumparatorul ocazional si nu colectionarul, cu toate ca am avut opere care puteau fi socotite de colectie si inca de buna valoare. Dar e o variatie. Nu poti sa asemeni o licitatie cu o alta.
Desigur, punctele de atractie intr-o licitatie care poate sa o faca sa traverseze drumul de la cumparatorul de placere la colectionar sunt lucrurile care starnesc foarte mult colectionarii, cum ar fi atunci cand se vand obiecte din colectii celebre. Cum avem noi acum, obiecete din Colectia Dona.
Avem acum spre vanzare, la aceasta licitatie, mai multe tablori din colectia Dona. Ati vazut probabil intrand la noi "Nudul" lui Ressu, un tablou al lui Marcel Iancu. Sunt si altele, n-as vrea sa dezvalui tot.
Pentru ca o licitatie este si un spectacol si daca povestesti dinainte isi pierde din efect.
De asemenea, trebuie sa stiti ca ceea ce face de altfel polul de atractivitate speciala la Artmark este faptul ca nu incetam in a avea initiative. De pilda, expozitia de acum, facuta impreuna cu Pinacoteca Municipiului Bucuresti, care nu are sediu de douzeci si ceva de ani.
Prin asta incercam sa starnim, am facut o campanie impreuna cu ei si cu Primaria Capitalei - "Dati un leu pentru muzeu". Pentru a starni interesul curiozitatea si rezolvarea acestei situatii defavorabile capitalei noastre. De asemenea, Artmark, prin cele doua galerii ale sale, Art Society si Point Contemporany, a fost initiatorul primei Asociatii a Comerciantilor de Obiecte de Arta din Romania, care, intre 25 si 28 iunie, la Munchen, va fi primita in SINOA, cea mai mare confederatie a comerciantilor de arta din lume.
- Nu este doar un fapt de imagine?
- Nu, din contra, este un lucru foarte practic, in primul rand in plan intern. Existenta asociatiei face sa putem sa avem o alta voce mai puternica in incercarea noastra de a modula favorabil, pentru piata romaneasca de arta, legislatia actuala. Ajuta sa invatam sa schimbam informatii intre noi, sa facem schimburi de expozitii intre noi si, poate cel mai important, sa promovam arta tanara la nivel de egalitate, de fratietate de breasa, in marile galerii ale lumii.
Incetul cu incetul, in momentul in care dam peste valori care sunt perene sau care devin interesante pentru intreaga lume vom face asta. Vor aparea si aici la Bucuresti. Sau noi le vom putea duce in afara, in masura in care nu fac parte din patrimoniul national. Dar in mare parte vor veni din strainatate, pentru ca acolo legislatia este mult mai permisiva si circulatia valorilor este mult mai bine inteleasa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
