La începutul acestei săptămâni s-a lansat „Revista de Traduceri Literare”, singura publicaţie din ţara noastră dedicată traducerii literare şi problemelor pe care le ridică. Publicaţia este editată de Filiala Bucureşti -Traduceri Literare şi va putea fi citită la adresa de web: filialatradlit-buc-usr.ro.
Peter Sragher, preşedintele Filialei Bucureşti – Traduceri Literare a USR, explică într-un editorial importanţa revistei. Întrucât textul atinge mai toate problemele legate de traducerea literară, ne permitem să-l preluăm în întregime:
«O revistă dedicată traducerii literare este o necesitate, dacă luăm în considerare cantitatea mare de cărţi de beletristică apărute anual pe piaţa noastră.
„Revista de traduceri literare” se vrea un indicator şi, totodată, un reper pentru traducerile literare de calitate, o revistă care îşi propune să fie mereu solid argumentată, dar să-şi şi păstreze cu probitate echidistanţa în raport cu traducătorii literari, obiectivul cronicii de traducere literară fiind exclusiv acela de a da măsura valorii muncii dificile la care se înhamă cel care se încumetă să tălmăcească o operă literară dintr-o limbă străină în limba română.
Imensa majoritate a cronicilor dedicate beletristicii în România se referă exclusiv la autorul tradus şi neglijează complet sau aproape complet eforturile de re-construcţie a poeziei, nuvelei, romanului, piesei, eseului etc. în limba-ţintă, în cazul de faţă, limba română. Abia câţiva critici literari – nu se ştie dacă din reală apreciere sau dintr-o relaţie de prietenie cu traducătorul literar sau dintr-o reală apreciere a traducerii – menţionează sau, mai degrabă, expediază munca traducătorului în câteva propoziţii, cel mai adesea de complezenţă. Să nu se spună că nu s-a vorbit de traducător. Cititorul nu poate să-şi facă o imagine a muncii pline de acribie efectuată de cea sau cel care au purces la această îndeletnicire deosebit de dificilă: înţelegerea textului în limba de origine, apoi găsirea unor soluţii pentru traducerea în limba română, care adesea înseamnă un efort intelectual amplu: găsirea palierului lingvistic adecvat în limba-ţintă, redarea nu numai a literei, ci şi a spiritului autorului, alternarea palierelor lingvistice în funcţie de situaţia dată: personaj, dialog, narator etc.
Mulţi dintre cititori nu ştiu că nu este suficient să cunoşti bine două limbi, ca să poţi face o traducere literară de calitate, că este nevoie de cunoştinţe culturale extinse, de acribie – atunci când o traducere este dificilă, se simte nevoia reluării unor pagini, chiar a unui capitol, după ce ai înaintat cu traducerea şi găseşti o variantă mai bună, simţi că ai stilul autorului, ori te întorci la alte porţiuni ale textului, deoarece e nevoie de corecturi pentru uniformizare. Câteodată trebuie făcută o documentare pentru unele pasaje mai dificile ale traducerii literare (în unele cazuri, trebuie comparat textul original cu traducerea literară în altă limbă decât româna, pentru a înlătura dubiile privitoare la soluţia adecvată) sau trebuie cerut sfatul unui coleg de breaslă pentru găsirea celei mai bune formulări în limba română.
Nu rareori o traducere literară nu trebuie numai reluată pe un fragment restrâns, ci chiar rescrisă. La a doua lectură a traducerii, debarasat fiind, după o vreme, de chingile originalului, poţi îmbrăca traducerea literară în acea formă care să fie pe măsura limbii vii, vorbite şi auzite de la noi din ţară.
Nu vom rata nici ocazia de a discuta pe îndelete retroversiuni – atât traduceri literare valoroase, cât şi nereuşite, eşecuri – din limba română într-o limbă străină. Retroversiunile – o întreprindere mai dificilă, dacă este făcută de un vorbitor nativ român sau de origine română, dacă trăieşte în străinătate – în genere trebuie verificate de cel puţin un vorbitor nativ din aria lingvistică a limbii-ţintă, pentru a avea nu numai garanţia corectitudinii – care vine abia din cunoaşterea ca limbă maternă vorbită într-o ţară în care se practică limba respectivă –, ci şi a faptului că traducerea este făcută în acea limbă vie vorbită, şi nu în cea învăţată cu hărnicie din cărţi. Acelaşi lucru este valabil pentru un traducător din limba română a cărui limbă maternă nu este română. Şi el are obligaţia, cel puţin morală, faţă de calitatea traducerii literare, să se consulte cu cel puţin un vorbitor nativ de română.
O altă caracteristică a „Revistei de traduceri literare” va fi aceea că citatele supuse dezbaterii critice vor fi redate bilingv, fiind astfel evidentă pentru oricine validitatea punctelor de vedere exprimate în discuţiile noastre, care pot fi verificate instantaneu. Puterea de legitimare a citatului, invocată de marele nostru critic şi istoric literar George Călinescu, este mare, deoarece evită ca o analiză a textului să se transforme într-un mult prea subiectiv eseu.
„Revista de traduceri literare“ se va axa pe traducerile literare importante apărute recent, dar nu-şi va refuza plăcerea de a aborda şi unele apărute cu ani în urmă, dar care merită pe deplin atenţia noastră.
Aceasta nu înseamnă că vom face recenzii tuturor traducerilor literare ale cărţilor de beletristică apărute pe piaţa din România sau ale tuturor retroversiunilor apărute în alte ţări. Colectivul de redacţie va selecta lunar cărţile recenzate în numărul următor al revistei noastre.
Nu vom ezita însă a supune discuţiei fragmente literare aprig dezbătute de către traducătorii literari şi care şi până în ziua de astăzi nu şi-au găsit o soluţionare majoritar acceptată, stârnind şi acum semne de întrebare.
Nu în ultimul rând, vom prezenta pe scurt unele noi apariţii foarte recente pentru informarea iubitorilor de literatură, fără a dori să aducem la cunoştinţă în mod exhaustiv orice carte de literatură apărută în limba română.
Avertisment: „Revista de traduceri literare” este deschisă tuturor colaborărilor pentru primirea de recenzii ale unor traduceri literare sau retroversiuni literare, dar numai Colectivul de redacţie al Revistei va selecta recenziile ce vor apărea în publicaţia noastră electronică. »
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
