Si la romani, modernitatea se expune: in arhitectura, in viata edilitara, in mijloacele de transport, in obiceiurile culinare, in petrecerea timpului si, poate cel mai evident, in aspectele vestimentare.
Daca lumea care se plimba prin orasele din spatiul romanesc la sfarsitul secolului al XIX-lea era complet diferita de cea de dinainte cu un veac, cu 50 de ani, ba chiar si cu 25, faptul sarea in ochi nu doar prin caldaramul strazilor, care nu mai era acelasi (si nici strazile nu mai erau aceleasi), nu doar prin cladirile pe langa care trecea, altele cel mai adesea, sau prin mijloacele de transport, ci mai ales prin imbracamintea acestei lumi. Alta, diversificata, moderna, europeana, adica occidentala. Pentru ca, daca in multe Occidentul era doar mimat, in imbracaminte era preluat.
Nicaieri moda nu era mai la ea acasa. Intre altele si pentru ca cei care faceau comert cu confectii erau straini stabiliti in Principate, atrasi de castigurile lesne de realizat. Prezenta lor se facuse simtita inca din prima jumatate a secolului, in Moldova ei bucurandu-se de protectia domneasca a lui Mihail Sturdza. Erau numiti marsanzi, cu un termen autohtonizat din franceza, si erau mult mai intreprinzatori decat brasovenii, sibienii sau negustorii locali, ocupand repede piata. Dupa 1860, au inceput sa apara magazine de confectii, numite la fel ca la Paris, magasins de nouveautes, cum era La Cerbul de Aur, de pe Lipscani, Modes, de pe Podul Mogosoaiei, Casele Torok, din Piata Teatrului, sau Maison Jobin, tot pe Podul Mogosoaiei. Dupa 1870, apar magazinele universale si bazarurile: Bazar oriental, Bazar enfantin, Bazar de Manchester, Magazin universal... Totodata, apar firme dintre cele mai atractive: Au bon gout, Au monde elegant, La orasul Bruxelles... Mai apoi: Au Bon Marche, Aux Villes de France, Au Monde Elegant, Aux Quatre Saisons, A la Ville de Bucarest, Magasin du Louvre... Imediat dupa 1900, altele: Au Prix Fix, Au Printemps, La Carmen Sylva, Old England, The Sport. Precum se vede, intr-un mediu frantuzit cu totul, incep sa se strecoare si nume englezesti. In Romania de atunci se cheltuia mult. Si mai ales aveau vanzare marfurile de lux. De fapt, ca intotdeauna la romani. Croitorii si negustorii de moda, cum o constata Adrian-Silvan Ionescu, nu duceau deloc lipsa de comenzi. Existau pravalii cu nume sonore: La Napoleon III, La Bonaparte, La Soare Curcubeu, La Aphrodita, La Turnu Eifel (sic)... Ziarul iesean Evenimentul din 1893 culege perle amuzante de reclame: "Croitori de dame si de manteluri", "Magazin de corsete de dame de balena", "Manusi de dame fara degete", "De vanzare coltuni pentru copii de lana", "Magazin de strae pentru barbati gata si de tocmeala", "Aici se drege I.Schwartz galosi de guma", "Aise se puni petec User Avram fara cusatura, sistem american"...
Reclame se fac in ziarele cotidiene, dupa genul lansat de Universul, sau in reviste, calendare, almanahuri, in acest din urma caz mai ingrijite si pe o hartie mult mai buna. La 1900, in Romania gaseai de imbracaminte orice, in magazinele si bazarurile din centrele oraselor sau in maruntele pravalii de la periferii. Si, ciudat pentru Capitala, cum constata acelasi istoric, A-S.Ionescu, de unde in 1890 erau 51 de magazine de haine vechi, trei ani mai tarziu sunt numai 7, iar in 1900 - nici unul! Spectaculoasa maniera de a intra in secolul tuturor fagaduielilor si al tuturor iluziilor frante.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
