Pe aleile si potecile gradinii castelului de la Balcic al reginei Maria te poti rataci fara sa iti para rau. Intregul paienjenis de carari, luminisuri, stanci, izvoare este astfel imaginat incat sa fie perfect ordonat in dezordinea sa: oricand si de oriunde vei avea ca punct de reper marea. Te lasi purtat fara un itinerar precis - cred ca e si imposibil sa urmezi intr-o anume ordine configuratia gradinii -, pentru ca aleea, potecuta, paraiasul te vor duce undeva. Sentimentul tintit este acela al linistirii tale sufletesti. Chiar daca se spune ca ar urma labirintul lui Minos din Creta, acesta este un labirint intors: te scoate mereu la lumina.
Viata reginei Maria este pasionanta si plina de mistere. Deocamdata, ea nu constituie o prea mare atractie pentru istoricii si literatii romani. Mai degraba strainii sunt cei care incearca sa desluseasca si sa exploateze acest subiect. Probabil ca atunci cand se putea cerceta - ma refer la perioada interbelica - subiectul parea tabu. Plus ca erau atatea intrigi politice la palat, incat altele in plus nu mai constituiau o atractie.
Dupa 1990, sentimentele romanilor au fost contradictorii vizavi de monarhie: de la adularea neconditionata (care considera ca orice incercare de a scotoci prin secretele Casei Regale este o crima de lezmajestate) pana la adoptarea minciunilor comuniste. Cei 50 de ani de comunism si de scriere marxista a istoriei au lasat urme adanci in primul rand in sensibilitatile noastre, care opereaza numai cu extremele.
Palatele ascund secrete. De aceea si sunt fascinante. Vietile membrilor caselor regale ascund mistere. Ele atrag, pentru senzationalul lor, un public larg. Dar palatele, ca si oamenii din palate fac parte din istorie. Multe taine ale ei se pot deslusi intrand in budoarele regale, ridicand valuri de pe fapte misterioase.
Aceasta parte a istoriei noastre este foarte putin cunoscuta. Regina Maria a fost o personalitate aparte pentru Romania. Viata ei este subiectul multor zvonuri, moartea ei este invaluita intr-o poveste pe jumatate romantica, pe jumatate realist-derizorie. Logodita la 16 ani, casatorita la 17, de o frumusete rapitoare (cu o mama rusoaica, as mai spune), Maria nu se multumeste cu rolul decorativ atribuit reginelor, mai ales la acea vreme. Iese in viata publica prin opere de caritate, este un bun diplomat si nu ii sunt indiferente treburile politice (mai ales externe) ale Romaniei. E preocupata, in casatoria fiicelor, de aliante, inrudiri cu case regale care pot ajuta Romania in a se consolida dupa Marea Unire si, in general, dupa Conferinta de Pace de la Paris (unde, se zice, ar fi avut un rol mai important chiar si decat diplomatii nostri trimisi acolo). Dupa moartea regelui Ferdinand, e indepartata de la treburile politice si izolata. Este aceasta numai o afacere de familie sau una ce exprima noile tendinte ale politicii romanesti? Ne e greu sa spunem in absenta unor serioase cercetari istorice.
Cert este ca izolarea sa este un alt motiv pentru care regina face o pasiune pentru Balcic. Pare a se purta asemenea oricarui monarh in exil. Are suita sa aici, alcatuita nu numai din curteni, garda, doamne de companie, ci si din protipendada si din oameni de cultura, jurnalisti, pictori, sculptori. Ii incurajeaza pe cei din jurul sau sa cumpere terenuri si sa isi construiasca vile in Balcic. Se estimeaza ca, la un moment dat, erau 130 de constructii apartinand lumii bune, mai ales bucurestene, in pitorescul orasel de la Marea Neagra. Regina cultiva misterul si romantismul. Ciudata constructie de la Balcic este pusa pe seama imbratisarii de catre ea a credintei bahai, care se poate rezuma in: armonie universala, Dumnezeu este unic, iar religiile nu sunt altceva decat acelasi cuvant al lui Dumnezeu propovaduit de Moise, Krishna, Iisus, Mahomed. S-au pastrat mai multe insemnari ale reginei Maria despre aceasta credinta, dar si despre primirea cu fast a unei misionare la castelul sau din Balcic. Daca nu dam crezare unei astfel de versiuni, ne este greu sa explicam caracterul eteroclit al intregii gradini: sunt prezente aici simbolurile si insemnele mai tuturor religiilor, denumirile sunt si ele un amalgam de credinte "Stella Maris", "Gradina lui Allah", "Gradina Ghetsemani" etc. Constructiile adopta stiluri dintre cele mai diferite: maur, mediteranean, roman, grecesc, traditional bulgaresc, romanesc.
Insasi dorinta reginei pare a fi un mesaj: ca inima sa-i ramana la Balcic. Sa fie, asa cum se spune, un mesaj al gasirii linistii sufletesti prin aderarea la credinta bahai ori un mai pamantean rezon al omagiului adus iubirii ei pentru seful garzii sale? Viata reginei a cunoscut multe momente de tumult amoros, doua dintre pasiunile ei fiind subiectul multor vorbe in acea perioada: pentru Barbu Stirbey si John Boyle (primul reprezentant oficial al Canadei la Bucuresti).
Balcicul concentreaza si ascunde inca multele taine ale istoriei noastre, nu numai ale reginei Maria. Deocamdata, stim putine si intr-o buna masura ii lasam pe altii sa scrie aceasta istorie. Nu este vorba aici de o disputa de proprietate, ci de nuante istorice. Brosurile de prezentare vandute la intrarea in Castel, inclusiv in limba romana - o limba romana oribila, cu greseli de gramatica, ortografie si exprimare care te infioara -, contin multe afirmatii carora ar trebui sa li se raspunda. Sau macar ar trebui verificate spre a li proba sau nu adevarul. Exista, de exemplu, citat un articol al lui Ernest Hemingway deloc magulitor la adresa noastra, a romanilor. Personal, nu am avut putinta de a verifica autenticitatea sa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
