Prozator, jurnalist, profesor, Constantin Stan a fost ales de curand presedintele sectiei de Proza din cadrul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti. Crede ca experienta de presa il poate ajuta in a crea evenimente care sa faca vizibila breasla scriitorilor din Bucuresti si sa-i reconfere prestigiul din vremurile in care oamenii faceau coada la cumpararea cartilor.
- Cu desemnarea Comitetului Director al Uniunii Scriitorilor din Romania, s-au incheiat practic alegerile noii conduceri a breslei scriitoricesti atat la nivel de filiale, cat si la nivel central. Ce se asteapta de la alesi?
- Asteptarile sunt mari, pentru ca si problemele Uniunii au fost si sunt grave si diverse. Asupra USR au planat in ultimii 15 ani multe suspiciuni, i-au fost aduse multe acuze atat din interior, cat si din exterior si nu putini au fost cei care au cerut desfiintarea sa. Stalinismul, anchilozarea, deturnarea de fonduri, inhamarea la carul politicii, lipsa de transparenta si de democratie au fost cele mai acute si mai des invocate tare ale Uniunii. As face observatia ca multe dintre acuzele aduse puteau fi usor demontate daca institutia ar fi avut un departament de PR sau daca, bunaoara, conducerea ar fi fost mai dispusa la dialog atat cu membrii sai, cat si cu cei care o contestau. De cele mai multe ori, s-a tacut. Astfel incat si acum sunt multi care cred ca Uniunea mananca banii poporului, ca este finantata de la buget si ca, deci, au tot dreptul sa ceara socoteala despre ce se intampla acolo: cine-i sunt membrii, cum se consuma banii etc. etc. Lipsa de transparenta i-a facut pe multi scriitori - din interiorul sau din exteriorul ei, ma refer indeosebi la cei tineri - sa creada ca Uniunea are o putere oculta, ca face si desface jocurile literare, stabileste ierarhii, impune sau contesta, underground, valori, ca-si trateaza membrii diferentiat ba chiar discriminatoriu, impartindu-i in elite si scriitori second-hand. Premiile Uniunii au fost contestate, iar plecarile in strainatate sunt la fel de transparente precum clarobscurul holurilor de la Casa Monteoru. Toate acestea au creat o imagine nefavorabila, as spune chiar hidoasa a Uniunii.
- Este vorba numai de imagine, sau si de o realitate care indreptateste imaginea?
- Sunt mai multe realitati, nu numai una singura, care sustin imaginea asta. Sunt realitati mici si realitati mari, sunt unele care tin de prestigiu, altele care tin de mecanisme economico-financiare. Senzatia multora - cred indreptatita si pe care am avut-o si eu - este ca Uniunea nu s-a mai aparat pe sine, aservita altor interese, si, deci, nu si-a mai aparat membrii. Felul in care USR a pierdut sediul Cartii Romanesti este cel putin contestabil, modul in care s-a realizat asocierea Editurii Cartea Romaneasca cu Polirom este invaluit in ceata. Fostul Comitet Director - care prin statut este direct raspunzator de buna functionare a editurii - s-a spalat pe maini acuzand numai prostul management al fostului director. Iata un alt exemplu care-i elocvent in privinta disolutiei prestigiului Uniunii: in fiecare vara sunt probleme cu obtinerea unui sejur la casa de la Neptun, prea multe cereri si prea putine camere; ei bine, in fiecare vara, in orice serie, gasesti acolo intrusi, veniti pe tot felul de filiere, care nu numai ca se comporta dupa reguli tribale, dar nu dau doi bani pe meseria de scriitor. O toapa, doar bigudiuri in par ii lipseau, tipa intr-un telefon mobil: "Nu stiu, draga, nu cred ca-i vreun scriitor pe-aici" - la o masa erau sotii Ralian, la o alta Daniel Cristea-Enache, putin mai incolo - Ioan Adam, Gabriel Dimisianu, Dan Cristea. Sigur, scriitorii nu sunt vedete de televiziune pentru a fi recunoscuti pe strada, dar ceea ce intriga era profundul dispret pe care-l afisa femeia fata de institutie, pentru ca vila aia este, la mare, simbolul USR. De aceea, refacerea prestigiului institutiei este primul lucru pe care eu il astept de la noua conducere. Iar un prestigiu se castiga greu si este alcatuit din mii de fapte in aparenta marunte. Ce sa creada cei din interiorul si din afara Uniunii cand un vicepresedinte isi declara colegii drept impostori, cum sa fie respectata Uniunea cand membrii ei se balacaresc ca la usa cortului fara ca un colegiu de onoare sa intervina?
- Faceti parte din aceasta noua conducere, fiind ales presedintele sectiei de Proza a celei mai mari Asociatii - cea din Bucuresti. Stiind tarele, cum le veti inlatura?
- Vin la conducerea sectiei de Proza din postura cea mai favorabila - de simplu membru care trecea pe la Asociatie o data pe an pentru a-si plati cotizatia. Obolul anual si sejurul la Neptun erau cele mai trainice legaturi ale mele cu breasla. Dupa alegeri, mi-am pus intrebarea: hai sa vedem de ce nu treceam eu pe la Asociatie? Pentru ca nu stiam daca gasesc pe cineva, pentru ca si daca as fi aflat pe cineva nu stiam cu ce m-ar fi putut ajuta, pentru ca si daca m-ar fi putut ajuta eu nu stiam ce i-as fi putut cere. Asadar, ca prime obiective, mi-am impus sa dau vizibilitate sectiei de Proza si sa refac spiritul de breasla, iar mai apoi sa fac cunoscute competentele si oportunitatile ei. Unele lucruri se pot face cu bani, altele doar cu ceva idei si entuziasm. Vizibilitatea este un proiect care nu necesita cine stie ce investitii si sper sa-mi folosesc experienta de jurnalist si profesor de jurnalism spre a crea evenimente care sa faca presa sa vina catre scriitori. Daca ne vom margini sa asteptam pentru a fi chemati individual pe la cate-un post de televiziune sau de radio, atunci vom astepta mult si bine. Vizibilitatea nu aduce in sine bani, dar fara vizibilitate nu-i poti obtine, nimeni nu ofera ceva cuiva care nu exista. Vreau, de asemenea, sa recucerim o parte a publicului pierdut tocmai prin absenta vizibilitatii noastre - de ce nu am avea intalniri cu adolesentii in liceele pe care le-am absolvit sau de ce nu ne-am rupe din timp pentru a patrona cate-un cenaclu, un club de literatura? De ce nu am colabora cu sindicatele in elaborarea unor proiecte culturale comune, asa cum se intampla peste tot in lumea asta? Nu mai putem trai izolati, ascunsi, dand doar semnale firave - cartile - despre existenta noastra. Visez, va rog sa retineti ca este strict in stadiu de vis, proiecte culturale pentru orasul Bucuresti realizate in comun cu Primaria - de la o revista culturala la un festival, de la o editura - unde as publica numai cartile orasului asta atat de hulit dar atat de fascinant, ce amprenta ar avea Bucurestiul intr-o colectie care sa adune "Craii de Curtea Veche", "Strada Mantuleasa", "La tiganci", "Cismigiu & comp.", "Calea Victoriei" - pana la biblioteci scolare purtand nume de scriitori bucuresteni.
- Care vor fi raporturile Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti cu USR?
- S-a propus si se doreste o autonomie, o "federalizare" a Uniunii, propunere greu de infaptuit, in opinia mea. Dar asociatiile si filialele trebuie sa-si asume o mai mare libertate de miscare, de initiativa in a se face vizibile si a atrage prin proiecte sponsorizari. Eu cred ca multe probleme se pot rezolva mai usor pe plan local decat la nivel national. Cu asociatii puternice si active, si Uniunea va arata altfel. Noi, cei de la Bucuresti, vom avea parte de o relatie speciala - mai transparenta - cu Uniunea, de vreme ce presedintele asocialtiei noastre este si purtatorul de cuvant al USR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
