Evul Mediu japonez cu shogunii săi concurează necruţător Războiul celor două Roze ca spectacol istoric. Dacă Philippa Gregory a descoperit pe cele două regine, "Regina albă" şi "Regina roşie" care luptă cu vrăji sau credinţă, ca să-şi vadă fiii pe tronul Angliei, iată că o scriitoare franceză se aventurează în Ţara Soarelui Răsare şi scrie un roman despre naşterea shogunatului ca instituţie, despre samurai şi modul lor de viaţă în tabere militare, despre codul ce le reglementează datorii şi comportament, valabil până când ţara intră în epoca modernă.
"Masako, prinţesa samurailor"* de Jocelyne Godard reînvie aşadar sfârşitul de secol XII şi povestea unei femei extraordinare: Masako, soţia lui Minamoto Yoritomo, devenit în 1192 primul shogun din istoria Japoniei. Personajele au prototipuri istorice reale, care au sfidat toate normele epocii lor şi-au făurit propriul destin, au schimbat lumea, modelând-o conform ambiţiilor proprii. Şi au început chiar cu căsătoria.
Masako şi Yoritomo s-au căsătorit din dragoste, lucru uluitor în Japonia medievală, dacă ţinem seama de faptul că, până acum două decenii, în lumea japoneză, căsătoriile erau aranjate de familii, pornind de la multe aspecte ce ţin de regula socială. Timpul istoric era crâncen, cu războaiele ce brăzdau ţara, iar clanul Taira, instaurat la putere, îl domina şi pe împărat, decimându-i pe cei din clanul Minamoto, unicul supravieţuitor fiind Yoritomo, cel ţinut captiv pe o insulă.
Masako reuşeşte să evite consumarea căsătoriei hotărâtă de tatăl ei, şi pleacă într-o expediţie ca să-l elibereze pe Yoritomo, pe care-l iubeşte din copilărie, singurul dorit de ea ca soţ. Şi tânăra îndrăzneaţă convinge călugării să-i dea ajutor, ştie cum să manevreze lucrurile ca să-l scoată din închisoarea de pe insulă, apoi să-l urmeze în reşedinţa familiei, unde făureşte armata pe care clanul Minamoto să se poată baza. Aşa începe procesul lung în care ţăranii se transformă în samurai.
Yoritomo şi fraţii lui sunt războinici iscusiţi, dar puterea lor o construieşte Masako: ea îi convinge pe ţărani să devină samurai, ca singură şansă pentru a-şi apăra familiile şi a da stabilitate ţării, ea se antrenează şi luptă alături de ei, ea calculează şansele şi profită de orice oportunitate, ea face şi desface planuri - alianţe la curtea imperială, sprijinul dat de împărat, capcane şi surprize pentru duşmani. Fără a uita o clipă că este femeie, ştiind prea bine că poziţia ei sigură o va consolida naşterea fiilor.
Câte războaie duce Masako? Multe, prea multe chiar. Primul este cu propriul tată, căruia îi impune voinţa ei, îl determină să-i sprijine soţul, al doilea cu marele clan Taira, duşmanii pe viaţă şi pe moarte al clanului în care a intrat prin căsătorie, al treilea cu femeile care îl atrag pe Yoritomo, fie că aparţin unei familii din mica aristocraţie, fie că sunt curtezane faimoase ori frumuseţi pe care el şi le doreşte concubine.
Ce arme posedă tânăra mânată de asemenea ambiţii? O inteligenţă bine strunită şi atent ascunsă, o forţă carismatică acţionând asupra oricărui om, indiferent de rang şi vârstă (de la călugări la împărat, de la doici la curtezane, de la ţăran la senior) şi mai ales o ambiţie crâncenă. Masako demonstrează că, începând de la anul o mie, ascensiunea incredibilă a unui bărbat se bazează pe voinţa, energia şi iubirea unei femei.
Ea este puterea ce pune totul în mişcare, nu doar pregăteşte armata şi strategia de luptă a lui Minamoto, activează alianţele şi relaţiile familiei, ci şi concepe şi redactează codul ce instituie ordinea într-o ţară devastată de anarhie, merge la curte şi-l convinge pe tânărul împărat să-l accepte, tot aşa cum îl convinsese să-i sprijine clanul. Femeie intrată în lumea bărbaţilor, Masako întemeiază casta războinică a samurailor şi instaurează shogunatul, stâlpul Japoniei pentru câteva secole.
*) Jocelyne Godard, Masako, prinţesa samurailor, traducere din limba franceză de Diana Morăraşu, Editura Nemira, 2011, 648 pag.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
