Probabil cel mai bun roman, după părerea noastră, al rusului Andrei Makine, care trăieşte din anii 80 ai secolului trecut în Franţa. A apărut în 2013 şi a fost de îndată publicat şi de Polirom*), într-o traducere, o spunem de la început, remarcabilă, semnată de Daniel Nicolescu. Un roman în care fragmentul de istorie de acum mai bine de două veacuri se îmbină cu istoria contemporană într-un mod admirabil – ce se întâmpla atunci şi ce se întâmplă acum fiind la fel de complicat, plin de înţelesuri multiple.
Un scriitor, scenarist, ocazional şi regizor, Oleg Erdmann, cu origini germane – strămoşii săi au sosit în Rusia odată cu prinţesa germană care a ajuns împărăteasă – lucrează la un film copleşitor despre ţarina Ecaterina cea Mare, de care este obsedat. Se întâmplă în vremea sovietelor, cu cenzura pe cap, cu multe invidii, mofturi ale actorilor, lipsuri, indolenţă etc. Oleg adună informaţii, citeşte cam tot ce s-a scris despre ţarină, memorii şi studii docte, caută în arhive, adună hărţi şi varii relicvarii care ilustrează epoca, mintea lui e doldora de amănunte picante sau aparent nevinovate care au contribuit la facerea istoriei mari, ştie că niciodată nu va reuşi să o înţeleagă pe femeia ajunsă în fruntea imperiului, dar să fie cât mai aproape de înţelegere i se pare totuşi o reuşită enormă.
Vremurile se schimbă, regimul comunist cade şi eroul nostru nostru ajunge să lucreze din nou la un film despre ţarină, de astă dată un serial de televiziune în sute de episoade. Vrea să surprindă „absurdul magistral al destinului acestei femei”. O împărăteasă înconjurată de mister, admirată de enciclopediştii francezi, despre care se spunea că era o desfrânată şi o nimfomană, dar şi un suveran luminat care a reformat Imperiul Rus, transformându-l într-o mare putere europeană. O împărăteasă care vrea să uşureze suferinţele poporului, dar se alege cu o răscoală devastatoare. Veleităţile ei republicane au ca rezultat înăsprirea sclaviei. O ţarină supusă simţurilor, cu zeci de amanţi. Oleg Erdmann trebuie să jaloneze printre zeci şi zeci de clişee şi să descopere cum era acea femeie. Care, poate, şi-a dorit în secret să facă o călătorie de taină în lume cu un iubit adevărat, singurul care nu-şi dorea nicio măreţie materială din partea ei, spre deosebire de toţi ceilalţi amanţi. Dar arhivele nu comentează decât moartea subită a bărbatului şi disperarea femeii.
Între cele două epoci, comunistă şi capitalistă, eroul s-a aflat printre cei învinşi. „E neplăcut să te afli printre învinşi.” Cei cu geniu antreprenorial ajung, în noul regim, în fruntea bucatelor, asemenea unui fost coleg şi subaltern, care strânge peste noapte averi, cumpără un studiou de film şi îl cheamă să-şi reia activitatea. Fireşte, nu neapărat din prietenie, ci în speranţa unui profit şi mai mare. „Timpul pe care-l trăia Rusia pe atunci pulsa cu o frenezie patologică. Averile se clădeau în câteva luni şi se pierdeau în câteva ceasuri. Să vezi un om zăcând într-o baltă de sânge în plină stradă era la fel de banal ca, pe vremuri, trecerea pe lângă un beţiv adormit pe trotuiar. Cândva, Oleg a filmat o limuzină, simbol sclipitor al carierei. A doua zi, nu mai rămăsese din ea decât o grămadă de fiare mirosind a explozibil. Poliţiştii adunau în nişte saci de plastic rămăşiţele proprietarului”. Escrocheriile financiare sunt obişnuinţă în „marele talcioc post-socialist”. În vremuri noi banul şi mitocănia fac legea. „Mitocănia pe care o numim logică a progresului.” „O schimbare istorică. Istoria a angajat noi actori, şi-a rescris scenariul farsei.” Peste drum de casa scenaristului, doi oameni „noi” taie cu fierăstrăul un copac care nu deranja pe nimeni; pentru că protestează, Oleg e întrebat dacă nu vrea să fie şi el tăiat. La scurt timp, pe locul ras sunt parcate două 4x4. Imaginea aceasta se multiplică de zeci de mii de ori. Cine e azi la cârmă, poate cădea mâine, când apare un parvenit şi mai veros, care înlătură fără milă orice concurenţă. Fostul coleg al lui Oleg, acum miliardar, cade peste noapte, când adversarii îi preiau fabricile şi-l aruncă în puşcărie; cel puţin l-au lăsat în viaţă.
Oarecum la fel era şi pe vremea Ecaterinei. Cât lucrează, în ritm drăcesc, la serialul tv, Erdmann poate inventa orice despre Ecaterina cea Mare – în anumite limite. „Nimeni nu ştie ce s-a petrecut în realitate. Istoricii propun nişte interpretări.” E la fel cu toate momentele istoriei. „1917 a fost scris şi rescris de nenumărate ori. Pentru unii, grozăvie absolută, pentru alţii – promisiunea raiului pe pământ.” Orice inventează el în viaţa Ecaterinei, chiar dacă seamănă cu mascarada, e bun, pentru că e bine „să se vadă cât de zadarnică e toată mascarada istoriei.” Adevărul istoric? Vorbe. Doar vorbe. Producătorul şi, de fapt, mai toată lumea, ştiu că tot ce inventează pe ecran e dorit de telespectatorii „pe care îi doare în cot de visele acelei femei”, care nu vor să afle ce se ascunde sub masca ţarinei.
O carte de o erudiţie melancolică, dublată şi de o critică necruţătoare a prezentului, efervescenţa secolului al XVIII-lea se confruntă cu vitalitatea violentă a lumii de azi.
Iar în final, eroul îşi eliberează subiectul şi îşi capătă el însuşi libertatea printr-o ultimă propoziţie, tulburătoare: „Un bărbat în privirea unei femei iubite.”
*) Andrei Makine – O femeie iubită. Editura Polirom, Biblioteca Polirom actual. Traducere din limba franceză de Daniel Nicolescu
P.S.
Scriitorul francez Andrei Makine soseşte astăzi în România la invitaţia Institutului Francez. Distins cu cel mai prestigios premiu literar din Franţa, Prix Goncourt, Andrei Makine va avea mai multe întâlniri cu cititorii, cu prilejul apariţiei în limba română a romanului „O femeie iubită”. Astăzi, 22 noiembrie, la ora 16.00, la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine (Lectoratul francez), Universitatea din Bucuresti, autorul va dialoga cu prof. dr. Dolores Toma, directorul Centrului de studii Heterotopos. Sâmbătă, 23 noiembrie, la ora 17.00, Libraria Kyralina (Str. George Enescu nr 8) va gazdui un eveniment special dedicat lui Andrei Makine. Scriitorul francez le va vorbi cititorilor despre cartile sale preferate si va oferi autografe.Duminica, 24 noiembrie, la ora 15.00, la Tirgul International de Carte Gaudeamus, in Sala Cupola, autorul va avea un dialog cu jurnalistul Luca Niculescu, dupa care va raspunde intrebarilor publicului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
