Vă mai amintiţi de imaginile cu drumuri troienite şi oameni blocaţi prin maşini ajunşi în pragul disperării? Poate vi s-a întâmplat chiar dumneavoastră să fiţi într-o astfel de situaţie. Dacă am avea perdele forestiere de protecţie plantate pe marginea drumurilor, iarna am scăpa de aceste imagini. Iar vara producţia agricola ar putea să crească de câteva ori. Dar cei care ne conduc ignoră această soluţie cu inconştienţă de ani de zile. Bani pentru plantarea acestor perdele sunt, dar guvernanţii noştri nu reuşesc să-i folosească, an după an.
Drumul european E 85. Şi aceasta a fost situaţia pe aproape toate drumurile care au stat în calea zăpezii în acestă iarnă. Munţi de zăpadă şi oameni neputincioşi prinşi între nămeţi. A fost iarnă şi iarna uneori ninge. Dar troienirea drumurilor se putea evita dacă pe marginea lor ar fi fost amplasate perdele forestiere.
Cei care se ocupă de drumuri dar şi cei care se ocupă de agricultură ar trebui să vină în acest loc şi să ia aminte. Suntem la km 117 pe Autostrada Soarelui unde din fericire au mai rămas câteva perdele forestiere de protecţie. Şi iată rezultatul: în jurul lor s-au creat adevăraţi munţi de zăpadă. Dune de zăpadă înalte de mai bine de 2 metri. Şi avantajul e uriaş pentru agricultură pentru că zăpada stă aici în câmp iar drumul este curat.
Încă din 1998 există o ordonanţă de urgenţă care stabileşte înfiinţarea perdelelor forestiere. Ordonanţa a devenit lege în 2002 şi vorbeşte despre crearea unui sistem naţional al perdelelor de protecţie. Legea a fost modificată în 2004, 2006, 2008, 2011, de fiecare dată când peste România s-a abătut o calamitate, aleşii au readus pe tapet problema perdelelor şi au modificat legea dar în teren n-au făcut nimic. De realizarea lor ar fi trebuit să se ocupe autoritatea care răspunde de silvicultură: Ministerul Pădurilor.
La şefia pădurilor au fost rând pe rând miniştri din toate partidele: Ilie Sârbu, Gheorghe Flutur, Decebal Traian Remeş, Sulfina Barbu, Atilla Korodi, Loszlo Borbely.
Laszlo Borbely susţine că pe vremea lui s-au pus perdele. Cei care i-au urmat în scaun îl contrazic. Perdele nu s-au făcut, dar bani mulţi s-au cheltuit pe studii în 2005-2006: 14 milioane de lei. Acum, şi Lucia Varga a plecat de la minister iar locul său a fost luat de Doina Pană.
România are nevoie de 20.000 de hectare de perdele de protecţie: peste 16.000 de hectare pentru protejarea câmpurilor şi 3.500 de hectare pentru protejarea drumurilor. Pe 1.700 de km de drum ar trebui plantate perdele. Conform legii, perdeaua de protecţie trebuie să aibă maximum 30 de metri lăţime şi să fie plantată la o distanţă de 20-50 de metri de şosea, şi ar trebui să servească drept barieră pentru oprirea zăpezii pe timp de iarnă şi a prafului pe timp de vară. La kilometrul 117 pe Autostrada soarelui s-au plantat, în 2002, pe terenul Romsilva, câteva hectare de perdele forestiere.
La începutul acestui an guvernul Ponta 2 a mai dat o ordonanţă de urgenţă pentru înfiinţarea perdelelor de protecţie. În loc să înceapă cu măsuri de întreprins, documentul începe cu scuze. Nu s-au plantat perdele până acum pentru că proprietarii terenurilor pe care ar trebui amplasate sunt greu de găsit.
Şi de ani de zile acesta este punctul în care lucrurile s-au împotmolit. Este preţul pe care îl plătim acum pentru felul în care tot politicienii au hotărât fărâmiţarea proprietăţii în România. Privite din satelit, terenurile par bucăţi răvăşite dintr-un puzzle, pe care acum nimeni nu mai e în stare să îl pună cap la cap. În multe cazuri sunt bucăţi de teren de doar câţiva metri lăţime. Pentru a pune perdea forestieră pe aceste terenuri trebuie aflat proprietarul, trebuie întrebat dacă e de acord, trebuie întocmit cadastru, trebuie făcută dezmembrarea bucăţii de teren pe care va fi plantată pădure. În acest caz proprietarul rămâne stăpân peste pădure. Dar dacă nu este de acord, atunci se face expropriere, adică terenul pe care se plantează pădure este preluat de stat, ceea ce presupune multe proceduri greoaie. Proceduri care iau timp şi multă muncă. De fiecare dată când s-au apucat de treabă, funcţionarii statului s-au blocat pe drum în descâlcirea acestei situaţii. Am participat la începutul anului, pe când Lucia Varga era şefa pădurilor, la o şedinţă în minister. La masă erau oamenii momentului responsabili cu plantarea perdelelor. Ultima tentativă de plantare a fost în 2012.
Vorbesc despre ordonanţe şi instituţii care în loc să ajute au încurcat de-a lungul timpului rezolvarea problemei. Funcţionari ai statului care se ascund după legi şi proceduri, o întreagă harababură creată tot de ei. Legea stabileşte că plantarea trebuia făcuta de Romsilva.
Încă de anul trecut bani sunt în buget pentru plantarea perdelelor: 30 de milioane de lei. La numirea în funcţie, actualul ministru habar nu avea despre aceste fonduri.
Şi studii au fost pentru 870 de km de-a lungul drumurilor. Acum însă nu mai sunt de actualitate. Toată discuţia de la această şedinţă se poartă în jurul unei suprafeţe de doar 10 km de perdea forestieră care ar trebui amplasată pe Autostrada soarelui între Braţele Dunării.
Lucrurile pe Autostrada soarelui ar trebui să fie simple întrucât pe distanţa de 10 km pentru care există studii sunt doar 2 proprietari. Sorin Colibaba este proprietar pe acest teren. Încă din 2012 a fost notificat că pe terenul lui va fi plantată perdea forestieră şi era avertizat că dacă în 45 de zile nu este acord terenul va fi expropriat, adică statul va prelua bucata de teren pe care va fi pusă pădure. Notificarea este pe site-ul inspectoratului teritorial silvic dar la el a ajuns doi ani mai târziu, în 2014.
Vrea să îşi dea consimţământul în cunoştinţă de cauză. Dar nimeni nu l-a căutat, nimeni nu i-a explicat importanţa acestor perdele pentru noi toţi.
Perdeaua ar trebui să se întindă pe un kilometru pe terenul sau. Mult mai simple ar trebui să fie lucrurile cu cel de-al doilea proprietar din acestă zonă - Agenţia Domeniilor Statului. Statul deţine în această zonă câteva mii de hectare şi ar trebui să cedeze 30 de hectare pentru perdele forestiere. Din 2005 şi până acum nu s-a putut trece această suprafaţă de la o instituţie a statului la alta. De la ADS la Romsilva pentru a pune pădure. Teancuri de corespondenţe s-au purtat de-a lungul timpului.
Directorul ADS Ilie Dumitru Haralambie Mitea este şeful Agenţiei Domeniilor Statului. Se jură cu mâna pe inimă că şi-a dat acordul ca terenul să treacă de la ADS la Romsilva. De la Ministerul Pădurilor am primit însă dovada că lucrurile nu stau chiar aşa. ADS are de lămurit multe lucruri. Ne-am întors.
Ani de zile nu s-a făcut însă nimic. Aceşti doi domni ar trebui să rezolve situaţia. Unul să predea terenul şi altul să-l primească, un teren al statului. Dacă se va întâmpla lucrul acesta sunt şanse ca până la sfârşitul anului să fie perdea pe Autostrada soarelui pe câţiva kilometri. Foarte puţin în comparaţie cu necesarul.
La „România, te iubesc!” am arătat de-a lungul timpului beneficiul perdelelor forestiere atât iarna cât şi vara. În 2012 România a fost acoperită de nămeţi.
Perdelele forestiere au fost complet neglijate de autorităţile noastre în ultimii ani. Au dublu rol. Păstrează zăpada în câmp şi feresc localităţile. Iar rezultatul s-ar vedea vara în lanul de porumb.
La Bucureşti, în 2012, de perdelele forestiere răspundea secretarul de stat Cristian Apostol, subalternul ministrului Laszlo Borbely. Dar n-a făcut nimic. Sate întregi au fost îngropate şi de 7 metri de zăpadă, mulţi oameni au murit, mulţi au avut de suferit.
După topirea zăpezilor oamenii au semănat câmpul. În vară s-a ales praful. Şi aceeaşi situaţie o întâlneşti în toată ţara atunci când e secetă. Academia Română a avertizat încă de la începutul anilor 2000 asupra pericolului pe care îl reprezintă seceta şi deşertificarea. Dacă nu se pun acum perdele forestiere, în 30 de ani sudul ţării, acolo unde este grosul terenului agricol se transformă în deşert. Şi acest lucru l-am spus încă de acum câţiva ani, la „România, te iubesc!”.
Sudul Olteniei a fost transformat într-o adevărată grădina, înainte de ‘90. În anii ‘90, totul a fost distrus.
În 2008, la Mârşani, în Dolj se planta pădure de sâlcam pentru a stopa deşertificarea. De bună voie oamenii îşi ofereau terenurile acoperite de nisip pentru pune pădure. Oricum, altceva nu mai aveau ce să scoată de pe ele. Părea că lucrurile încep să se mişte. S-au oprit repede în urma unui scandal în care a fost implicat şi minsitrul Agriculturii de la acea vreme, Decebal Traian Remeş. Ministrul a primit mită pentru a oferi contracte unor firme pentru a pune pădure în Oltenia. Ministrul a fost demis şi mai apoi arestat. Acum câteva săptămâni a ieşit din închisoare. Iar proiectul perdelelor forestiere a fost abandonat.
Şi în Dobrogea au fost perdele de protecţie. Şi aici au fost distruse. În 2012, la Negru Vodă, la graniţa cu bulgarii, în plină secetă, pe terenurile pe care au fost cândva perdele, oamenii culegeau câteva coşuri de porumb de pe un hectar de teren şi se uitau cu invidie la vecinii de peste graniţă.
În schimb, perdelele bulgarilor se văd şi din satelit. La noi sunt amplasate alandala şi fiecare plantează ce vrea, la ei fiecare teren este înconjurat şi delimitat de pădure.
Perdelele forestire opresc vânturile care ar putea să culce culturile şi să spulbere pământul bun şi ţin umiditate.
În faţa unei hărţi, vicepreşedintele consiliului judeţean Constanţa arată zonele în care e nevoie de perdele forestiere. În ultimii ani consiliul a reuşit să planteze 2.000 de hectare de perdea forestieră. Acum rândurile de copaci încep să se ridice şi să îşi arate utilitatea.
Consiliul judeţean are acum mai multe pepiniere şi oferă gratis copaci celor care vor să planteze. Şi cu toate astea nu mulţi se arată dispuşi să planteze în ciuda beneficiilor pe care le pot obţine. Până acum, consiliul judeţean Constanţa a cheltuit mai bine de 30 de milioane de lei cu perdelele forestiere.
La începutul anului, preşedintele Consiliului judeţean, Nicuşor Constantinescu a fost arestat de DNA pentru abuz în serviciu şi obţinerea de foloase materiale necuvenite. Procurorii susţin că peste 2,2 milioane de lei a plătit Consiliul judeţean pentru decontări ilegale şi plantarea de perdele forestiere în cadrul unui program care nu avea legătură cu asemenea lucrări. Ancheta este acum în desfăşurare.
Nimeni nu ştie acum când vom aveam pe câmpuri şi pe drumuri perdele forestiere. Bani pentru plantarea lor sunt. Dar deocamdată nu se plantează. Actualul ministru, Doina Pană nu a vrut să vorbească pe acest subiect, pentru că încă nu-l cunoaşte. După numirea sa în funcţie, toate procedurile au fost reluate, întrucât este nevoie de semnătura şi acordul noilor miniştri din cabinetul Ponta 3 pentru perdele. Alte hârtii, altă birocraţie. În fiecare an din cauza zăpezilor mor oameni. Blocaţi în maşini pe drumuri sau prin zone în care nimeni nu reuşeşte să ajungă la ei. Pe 1.700 de kilometri de drum avem nevoie de perdele. Autorităţile îşi fac planuri, discută, promit.
Doar 20 de kilometri de perdea s-ar putea planta anul acesta. Şi asta într-un scenariu optimist. Problema perdelelor este o chestiune de interes naţional. Toate guvernările au promis că o rezolvă. N-au făcut-o. Plantarea perdelelor de protecţie ar fi un beneficiu uriaş pentru agricultură şi am reduce cu mult bugetul care se alocă în fiecare an pentru deszăpezire. În iarna lui 2012-2013 s-au alocat peste 48 de milioane de euro pentru curăţarea drumurilor. Cu aceşti bani am planta multă pădure şi am rezolva problema o dată pentru totdeauna. În plus, n-am mai avea în fiecare an zeci de morţi din cauza zăpezilor. Birocraţia şi incompetenţa celor care răspund de acest domeniu ne ţin însă la stadiul în care încă încercăm să aflăm cine sunt proprietarii terenurilor pe care ar trebui să avem perdele forestiere. Până să le vedem plantate mai avem mult şi bine.
Difuzat de Protv în emisiunea „România, te iubesc!” din 23 martie 2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
