Noi privim in zare. Noi privim foarte departe. Noi privim atat de departe, incat nu vedem nici macar la doi pasi de noi. Este vorba de "noi", romanii, dar si mai exact de "noi", romanii din lumea culturii. Asadar, noi scrutam departarile si aflam acolo tot felul de forme si artisti pe care-i aducem la noi. Uneori cu gandul ca poate s-or simti si ei si ne vor intoarce gestul. Sunt scriitori pe care i-am adus in Romania de peste mari si tari, publicandu-le opera integrala de parca ar fi niscaiva Shakespeare, Tolstoi, Dante, Cervantes. In schimb, de multe ori, habar n-avem ce se intampla la vecinii nostri si, din cand in cand, nici macar ce-a inflorit in propria ograda.
Spatiul Europei Rasaritene este tentant din punct de vedere politic, social si cultural. Oamenii destepti si-au dat seama ca tot ceea ce se petrece aici constituie o materie de studiu (si de interes). In acelasi timp, au ochit repede oportunitatile care li se ofera, cantonandu-si preocuparile de orice fel in perimetrul fostelor state comuniste. Catre aceasta parte a Europei se directioneaza, se aloca, se duc (nu stiu care ar fi termenul cel mai potrivit, dar care sa nu fie cel tehnic) bani multi. Este o reparatie morala (aceste tari nu au intrat de bunavoie in rahatul comunist!), dar si o necesitate a lumii noastre - decalajele prea mari sunt elemente perturbatoare la nivelul intregului circuit european. O Europa eficienta inseamna o Europa echilibrata in economie, civilizatie si cultura, nu numai unita.
Din diverse surse mediatice, dar si din relatarile unor amici, am reusit sa imi conturez o imagine despre cat de ingust gandim noi si cat de larg o fac altii. Altii fiind chiar vecinii nostri. Exista, bunaoara, un interes major al bulgarilor fata de cultura tarilor din jur.
Vorbesc de programe, nu de initiative particulare (edituri, reviste, traducatori), care nici ele nu lipsesc. Un prieten caricaturist - care participa des la programele bulgaresti - mi-a semnalat mirarea vecinilor nostri ca multe institutii romanesti nici nu au catadicsit sa le raspunda invitatiilor. Iar daca ei au tot felul de programe in care includ si artisti romani (la Balcic, de exemplu, in fiecare vara sunt prezenti pictori bulgari, cehi, rusi, sloveni etc.), noi nu am fost in stare sa concepem un program macar in reciprocitate (sa zicem 2 Mai, Vama Veche sau Delta). Desenul si caricatura si-au pastrat relatiile traditionale cu vecinii, dar literatura nici nu a facut-o si nici nu da semn ca ar vrea sa o faca, desi la Belgrad exista o catedra de limba si literatura romana. La Neptun am avut invitati hat de departe, dar pe nimeni din Serbia!
Viena a descoperit de mai multa vreme potentialul Europei Centrale si Rasaritene si se orienteaza spre acest spatiu in proiectele sale culturale. Mai multi amici au fost invitati la un fel de burse de creatie care au inclus traduceri, lecturi publice si dialoguri cu alti scriitori est-europeni. Lui Marian Draghici i s-a publicat un excelent volum la Viena, intr-o traducere elogiata si acolo, si aici. Scriitori romani sunt deseori invitati sa citeasca la Viena. Am inteles insa ca preocuparea se extinde la tot spatiul, sa zicem, de la Viena spre Rasarit. Asadar, placa turnanta (si) culturala a Europei redevine Viena.
Un exemplu elocvent este Premiul Henkel, care se decerneaza din 2002 pentru desen contemporan, fotografie si design experimental (fiecare editie este dedicata unui domeniu din cele trei). Si care inseamna o modalitate de promovare a artei si artistilor din Europa Centrala si de Est. In caietul de prezentare a premiului se scrie: "Dupa sapte ani de la infiintarea sa, putem spune ca acest obiectiv a fost atins tinand cont de ascensiunea internationala a artistilor care au castigat acest premiu. In primul, este de mentionat artistul roman Dan Perjovschi, care a castigat prima editie a Premiului Henkel CEE pentru Arta in anul 2002. De atunci, Dan Perjovschi a avut expozitii in cele mai mari muzee si galerii de arta contemporana din lume, culminand cu expozitia de la MOMA, New York." De-a lungul anilor, au mai fost premiati artisti din Lituania, Croatia, Serbia-Muntenegru etc.
Din 2005, exista o etapa intermediara de jurizare, la nivelul Romaniei, prin care se desemneaza cei cinci participanti la finala de la Viena, dar si un castigator local. Anul acesta, a revenit in competitie desenul contemporan. Prezenta editie s-a dovedit cea mai de succes, la preselectia locala inscriindu-se 60 de artisti. Desemnarea celor cinci finalisti si anuntarea castigatorului s-au consumat in decorul terasei Green Hours din Bucuresti, intr-un cadru restrans, dar elevat. Juriul, alcatuit din Liviana Dan, Dan Popescu si Lavinia Toma, a ales urmatorii cinci finalisti (care vor intra in competitia de la Viena pentru Marele Premiu de 7.000 de euro): Ana Banica, Roman Tolici, Oana Lohan, Ciprian Paleologu si Heliana Adalgiza Rotariu. Cel mai bun portofoliu a fost desemnat cel intitulat Desene cu rujul pe oglinda, apartinand Anei Banica (premiul a fost in valoare de 1.000 de euro). "Desenul ei se incadreaza in noile dimensiuni ale desenului contemporan, prin importanta liniei, fluiditatea si vulnerabilitatea acesteia, la care se adauga feminitatea si grafica efectelor secundare. Materialele folosite - rujul, creioanele de machiaj, fondul de ten - dau desenului ei identitate si specificitate. Exista insa multa ironie fata de acest 'glamour'-kitsch al societatii, de oriunde este ea", a explicat Liviana Dan alegerea juriului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
