Un stereotip al criticii noastre literare, cand vine vorba de Cezar Baltag, e ca acesta se inscrie in descendenta liricii barbiene, cu accente de coloratura esoterica (folclor magic, numerologie, cabala), pe urmele maestrului sau tutelar Mircea Eliade, din care de fapt a tradus masiv.
Se invoca apoi cerebralitatea enuntului sau poetic si imediat propensiunea spre mit si hermetismul inerent unui spirit asianic, sfasiat intre concizia formala si eruptiile incendiare ale entuziasmului. Se adauga putin Arghezi, putin Blaga, putin "ocultism" si putina speculatie teosofica, si reteta e gata.
La drept vorbind, Cezar Baltag depasea cu mult acest cliseu. In primul rand, un spirit de formatul sau nu putea fi marcat ireversibil de servitutile prozodiei, ale "incantatiilor magice", intr-un cuvant, ale "descantotecii" (Marin Sorescu), din care facea doar un pretext pentru instrumentarea unei viziuni personale. De altfel, unii critici au dreptate cand sustin ca imitatiile in ton angelic, de faptura argheziana, nu-l prind pe poet, Cezar Baltag fiind "un artist prea intelectual si prea putin spontan" (Ion Negoitescu).
Era un om de vasta cultura, nu-mi pot da seama cat de sistematica putea sa fie aceasta cultura a lui, dar e in afara de orice indoiala ca fructifica poetic orizonturile transdisciplinaritatii. E clar ca modelul sau paideic a fost cel urmat la randul lor de Jung si de M. Eliade, cu mai putina staruinta, s-ar parea, asupra lui Rudolf Otto, cel care i-a premers si i-a influentat decisiv pe cei doi. Dar Cezar Baltag, dincolo de setea lui de "numinos", n-a fost un veritabil poet mistic incat sa beneficieze structural de sugestiile gandirii lui Otto.
Alte lecturi sapientiale au lasat in schimb urme adanci in discursul sau poetic si frecvent scrisul sau te intampina cu scurte rafale de antinomii revelate si imagini insolite, care ti se fixeaza-n memorie ca o grindina venita din senin. In general, livrescul e organic sedimentat aici, iar cand un poem e intitulat "Soma - sema", te simti mai curand flatat decat deranjat de aceasta referinta la Platon, caci lui ii apartine sintagma trupul - mormant, care avea sa faca o atat de frumoasa cariera simbolica in spatiul acestui imaginar.
Intelectual de invidiabila formatie umanista, un veritabil "reformator" al poeziei romanesti in interiorul promotiei sale care tocmai iesea din intunericul realismului socialist, un om care "a vazut idei", dar care s-a lasat orbit din cand in cand de o lumina care venea de dincolo de ele, Cezar Baltag a fost o sensibilitate in acelasi timp introvertita si interogativa. Personal, regret ca poezia sa nu a fost - si nu avea cum sa fie sub opresiunile unei cenzuri mutilante - si ardent rechizitoriala in plan etic, sau mai acut soteriologica pe planul aspiratiei spirituale, pentru a tine pasul cu spirala propriilor fantasme, pe de o parte, si, pe de alta, cu tensiunea si relieful dramei gnoseologice pe care atatea dintre textele sale o marturisesc.
In sfarsit, comentatorii sai nu au subliniat indeajuns valoarea liricii erotice a poetului, in care autorul "Monadei" si "Sahului orb" a dat texte inegalabile, precum aceasta "Noapte senina", cu tropi de mare prospetime si dogoare sufleteasca si de vasta respiratie, amintind deliciile pe care ti le pot procura doar poeme cum e cel intitulat "Dragostea oamenilor" al lui Vinicius de Moraes.
Noapte senina
Cezar Baltag
Unde esti, inelul meu de argint,
a venit primavara si tu tot nu apari
noaptea asta senina e bolnava de prezenta ta
uite, rasare la orizont otravitorul
Antares,
daca ma uit mai multa vreme la el
prietenii mei vor muri
si eu nu pot indura
atata tristete
Unde esti, fereastra mea de demult,
creste iarba si tu nu mai vrei sa fii,
nu mai stiu de cand ratacesc pe strazi
fara tine
daca ma opresc o clipa au sa cada
zilele
ora proscrisului si a femeii tinere
a trecut
si eu nu mai pot privi de unul singur
atatea stele
Unde esti, inocenta si vinovatia mea,
unde esti, torta mea ganditoare,
am visat ca priveam marea si tu veneai
pe brizanti dinspre larg
rosteai ceva nedeslusit, te ridicai in picioare
pe creasta valului
si aproape de tarmii mei inlacrimati
dispareai iarasi
Unde esti, inocenta si vinovatia mea,
unde esti, intrebare...?
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
