Autori in vogă, croiţi din succese pe care mai apoi nici ei nuşi le pot explica prea bine, laureaţi ai marilor premii literare(cu precădere, laureaţi ai Nobel-ului, premiu pentru care noi,românii, am făcut o mică-mare obsesie), autori care au stârnituriaşe valuri de interes au fost prezenţi de-a lungul timpului laBucureşti.
De fiecare dată, câte un eveniment intern a adus in prim-planşi alti eroi ai zilei, nu neapărat din lumea literelor. Multepersonalităţi politice au folosit Târgul ca pe o baie (electorală)de mulţime. Vedetele autohtone şi-au tăiat şi ele o felie dintortul popularităţii conferite de un aşa eveniment, lansându-şicărtile proprii sau girând cu prezenţa lor autori-prieteni.
Anul acesta, Salman Rushdie a fost vedeta indiscutabilă aTârgului de Carte de la Bucureşti. Prezenţa lui a fost descrisă pascu pas, inclusiv de catre Ziarul de Duminica, aşa că nu vreau sămai spun o dată ce s-a spus despre el. Intr-o bună măsură, "cel maivânat scriitor de pe planetă" a ţinut să infirme această imagine: afost lejer, n-a avut gărzi de corp, s-a dovedit grijuliu şi atentcu presa, aş spune chiar fără restricţionări, acordând cu destulălargheţe declaraţii şi interviuri, apoi a dat o fugă până la Bran,probabil pe urmele lui Dracula.
Herta Muller a fost şi ea la Târg. Dar numai cu cărţile.Grijulii, nici editorul, nici vorbitorii de la lansare nu au suflatvreo vorbă despre absenţa recentei premiate cu Nobel, aşa că inrolul Hertei Muller s-a aflat... Oana Pellea, care a citit,expresiv, câteva fragmente. Dacă inţeleg reticenţa editorilor, nuinţeleg volta lingvistică a presei care a vorbit despre faptul că(Herta Muller) "şi-a lansat la Bucureşti" etc. etc. In spirituladevărului ar fi functionat propozitia "i s-a lansat laBucureşti...". Pentru că, vorba (pe dos) a lui Lăpuşneanu, "dacă eunu vă vreau, voi mă vreţi".
In fine, Nicolae Manolescu a fost sărbătorit de către EdituraParalela 45, la implinirea a 70 de ani de viaţă, cu trei apariţiidespre opera (şi oarecum viaţa) criticului.
In umbra acestor evenimente, s-au petrecut două momente carear fi meritat luminate din plin de atenţia, reverenţa şi respectulintregului public de la Gaudeamus. Este vorba despre două marispirite ale culturii române: Mihai Şora şi Mircia Dumitrescu, dinpăcate rar puse in lumină şi valoare. La lansarea cărţii lui LeonidDragomir "Mihai Şora - O filosofie a bucuriei şi a speranţei" auparticipat poate numai acei profunzi cunoscători şi preţuitori aifilosofului care a implinit de curând 93 de ani, in timp ce lastandul unde Mircia Dumitrescu işi prezenta cărţile-opere de artăera mereu o linişte mai degrabă indiferentă decât pioasă. Nu estemomentul şi nici locul de a detalia ce cred eu că ii uneşte şi inacelaşi timp ii face unici pe cei doi in cultura noastră. Remarcinsă la amândoi motorul creaţiei: bucuria, bunătatea şinădejdea.
Inchei citându-l pe Mihai Şora: "Eu aş spune că am o mulţimede intrebări mereu altele, dar nu le-aş numi incertitudini. Latemelia fiinţei mele ganditoare, şi aş prefera să mlădiez cumvaacest calificativ ţeapăn şi pompos prin recursul la un dubluadjectiv: simţitoare-gânditoare; deci la temelia acestei alcătuirivibrante stă o mare certitudine, pe care un verb fundamental invocabularul omenirii o susţine: verbul a fi. Ştiu că sunt. Slab.Bătut de vânturi. Putând, la limită, să nu fiu. Ba chiar sunt sigurde faptul că nu voi mai fi."
CONSTANTIN STAN (n. 28 iulie 1951) estelicentiat al Facultatii de Filologie (1974) a UniversitatiiBucuresti. Laureat al Academiei Române (2004) pentru romanul"Gerda". Cartile de proza i-au fost premiate de ASPRO, AsociatiaScriitorilor din Bucuresti, Festivalul "Poesis" Satu Mare, revista"Luceafarul". Premiul APLER pentru jurnalism cultural.
Este prezent de la primul numar, saptamânal, cu rubrica"Reportaj", in "Ziarul de Duminica".
Este presedintele sectiei Proza a Asociatiei Scriitorilor dinBucuresti.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
