In seara zilei de 25 aprilie 2009, inima romanilor a batut, din nou, mai tare. Un cutremur de pamant a scuturat sudul tarii si, pe fondul unor zvonuri alarmiste si al seismului din Italia, s-a instalat panica. A fost cutremurul din aprilie neobisnuit? Da si nu. Neobisnuit pentru ca tot ce se intampla in Vrancea e iesit din comun, unic in lume. Nu, pentru ca el se inscrie in seria normala de cutremure cu care ne-am obisnuit. Mai mult de atat, insa, e greu de spus. Din pacate, cutremurul romanesc e inca un mister. Cand ne-am nascut in Romania, am mostenit o tara mare, cu peisaje mirifice, munti majestuosi, iesire la mare si cutremure de pamant unice in lume.
In general, mecanismul producerii unui cutremur e la fel peste tot pe glob. Un cutremur, ne explica acad. Mircea Sandulescu, profesor de geotectonica la Universitatea din Bucuresti, e o degajare brusca de energie datorata fracturarii unui segment din litosfera; se poate produce sus, la adancime, sau la foarte mare adancime.
Daca insa, in America sau Asia, cutremurele sunt clasice, ca sa le spunem asa, producandu-se in crusta pamantului, aproape de suprafata si la intalnirea a doua placi tectonice mari, cunoscute si instabile, noi suntem... speciali. Avem in tara zone de cutremure clasice si de cutremure mai putin obisnuite - cea din zona Vrancea. Aceasta e o zona seismica tanara - un milion si cateva sute de mii de ani.
Seismologul Mircea Radulian, directorul stiintific al Institutului pentru Fizica Pamanatului, crede ca exista si o alta particularitate a cutremurului din Vrancea: el are loc sub crusta pamantului, la adancimi la care pamantul ar trebui sa fie vascos si, deci, sa nu permita ruperea. De ce apar totusi aceste cutremure in Romania?
"Deocamdata tatonam – spune dr. Mircea Radulian –, nu stim inca foarte bine."
Cum seismele nu pot fi analizate la fata locului, iar studiul lor este interdisciplinar, exista mai multe teorii. Una spune ca toate cutremurele din Vrancea sunt produse de un singur calup litosferic care impinge in Carpati. "Datorita acestei impingeri – explica acad. Mircea Sandulescu –, sub Vrancea toata litosfera se ingroasa si are tendinta sa se infunde in patura care e mai jos, si atunci patura n-o lasa sa se infunde si apar tensiuni, e ca atunci cand vrei sa intri cu o mana in cealalta si imediat se simte si apar tensiuni."
Alta teorie spune ca in Vrancea se intalnesc trei subplaci, care s-au stabilizat si n-ar trebui sa ne dea batai de cap, dar ca sub ele ar fi aparut un corp neobisnuit si foarte greu de studiat.
Teoria mai spune ca, undeva de-a lungul istoriei, o parte din crusta Pamantului ar fi coborat mult in pamant, formand la intersectia celor trei subplaci un corp ca un sac, cu dimensiuni de 40 pe 80 de kilometri. In el, materia ar fi suferit transformari, a devenit mai grea decat zona viscoasa din jur si a inceput sa coboare, incet, spre mijlocul pamantului. Cutremurele de Vrancea s-ar produce deci in acest sac, in medie de 20 de ori pe luna, 12 luni pe an, din fericire insa cu magnitudini sesizabile doar de aparate. Dar tot aici au loc si cutremurele mari. Vestea buna e ca, intr-o zi, sacul se va desprinde si se va scufunda, iar in Vrancea nu va mai fi nici un cutremur de intensitate mare. Vestea proasta e ca asta se va intampla, probabil, peste o suta de mii de ani.
Unul dintre elementele care dau cel mai mult de furca specialistilor este energia foarte mare acumulata in zona Vrancea. Zona Vrancea e dintre cele mai active, daca ne referim la volumul mic, dar este comparabila cu California ca densitate de energie.
Seismul vrancean e dificil de descifrat si pentru ca prima inregistrare facuta vreodata de aparate e cea din 1977. Cel mai mare seism care a lovit tara a avut loc in octombrie 1802, probabil de 7,9 grade Richter, insa despre el s-a aflat doar din ce au scris cronicarii. Se spune ca, din cauza lui, au cazut hornurile la Kiev, s-au cutremurat casele in Scandinavia si s-au balansat candelabrele in salile de bal de la Sankt Petersburg.
Fiecare cutremur e special in felul lui si aduce date noi seismologilor. Cel din 4 martie 1977 i-a luat insa prin surprindere, prin caracterul lui multisoc si durata foarte mare. Astfel, desi mai mic ca intensitate decat cel din 1940, seismul de acum 32 de ani a dus la pierderea a 1.578 de vieti omenesti, dintre care 1.424 numai in Bucuresti, si la pagube imense, in valoare de peste 2 miliarde de dolari. In tara, peste 30 de mii de cladiri s-au prabusit sau au fost avariate grav.
Cutremure mari si mici s-au mai produs constant de atunci, ceea ce, spune academicianul Mircea Sandulescu, e bine, pentru ca in zona se descarca energie. "Descarcarea asta produce si un spatiu mai lung intre cutremurele mari, dar trebuie sa fim foarte convinsi ca un cutremur mare va veni pana la urma."
Exista insa si o alta teorie, potrivit careia seismele mici nu ne ajuta deloc. "Faptul ca apar cutremure mici nu inseamna ca se elibereaza energia si nu vom avea un cutremur mare – e de parere Mircea Radulian. Datele nu indica asta. Zonele seismice produc oricum cutremure de diferite marimi si pe cel mare. Ele pot elibera o tensiune, dar e mica, nu se elibereaza cu adevarat decat la un cutremur mare. Cutremurele mici nu fac decat sa pregateasca aparitia celui neplacut."
Se presupune ca, in corpul litosferic, tensiunile acumulate de cutremurele mici incarca doua zone numite de rezistenta, cele care produc in final aparitia unui cutremur mare, nu neaparat insa de aceeasi intensitate cu precedentul.
S-a observat ca seismele din ultimul secol s-au produs alternativ: in 1940 in zona de rezistenta de jos, cel din 77, sus, in 86 jos si in 90, sus. Urmatorul, deci, ar putea avea loc loc la mare adancime, si va afecta in special zona Moldovei, spre deosebire de cutremurele care se produc sus si care afecteaza sudul tarii.
Oricat de multi ar fi cei care pretind ca pot prevesti cutremure, adevarul este ca nimeni nu a reusit pana acum sa descopere semne, indicii, manifestari, fenomene care sa apara intotdeauna inaintea producerii unui seism.
Exista totusi un element previzibil, care ne poate ajuta: "Prima unda seismica face din Vrancea pana in Bucuresti cam 20 de secunde – precizeaza Mircea Radulian –, iar daca luam in considerare ca undele cele mai periculoase sunt cele secundare, care vin la randul lor dupa 20 de secunde, ai putea sa ai 30-40 de secunde in care sa iei masuri. Daca poti."
Undele secundare sint periculoase pentru ca au amplitudine mare, pe orizontala, ceea ce produce balansul cladirilor si le supune la distrugatoarea forta de forfecare. Efectul unui cutremur depinde insa foarte mult si de terenul pe care il strabate unda. Din acest punct de vedere, Bucurestiul e defavorizat. Cu alte cuvinte, in estul, sudul si centrul orasului, acolo unde exista strate argiloase, terenul are vibratii pe perioade predominante lungi.
Aceste caracteristici unice favorizeaza aparitia unor fenomene de cvasirezonanta la cladirile inalte si flexibile. Acest element, adaugat la faptul ca, inainte de razboi, studiile seismologice si de rezistenta cladirilor erau ca si inexistente, a dus, in 1977, la prabusirea a 32 de cladiri in centrul capitalei. Tot atunci s-a descoperit ca doua treimi din riscul seismic al Romaniei este localizat in Bucuresti.
Reportajul a fost difuzat de Protv in emisiunea Romania, te iubesc! din 7 iunie 2009
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
