După ce anul trecut a fost expus pentru prima dată, după aproape un deceniu, la Muzeul Naţional de Istorie a României, stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare a fost găzduit, pentru câteva săptămâni la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei de la Chişinău, apoi la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova - Ploieşti. Deşi ecourile "vizitei" la Chişinău au fost pe larg prezentate de presă, se cuvine amintit interesul deosebit pe care publicul larg l-a acordat expoziţiei deschise în capitala Republicii Moldova şi de numărul record de vizitatori care au trecut pragul muzeului de la Chişinău.
Dacă în luna iulie a anului 2011 stindardul era expus în cadrul proiectului "Exponatul lunii" (deci, într-o formulă muzeistică foarte restrânsă), cercetările ulterioare şi rigorile tehnice, impuse de itinerarea peste hotare, au făcut posibilă realizarea, în jurul acestei capodopere a broderiei bizantine târzii, a unei extrem de interesante expoziţii.
Referitor la aspectele tehnice: au fost luate măsuri speciale pentru transportul stindardului în condiţii ireproşabile şi expunerea acestuia respectând toate criteriile de conservare, spre a proteja broderia pentru a cărei restaurare s-au depus eforturi, umane şi materiale, deosebite. În acest sens a fost realizată o casetă din plexiglas, în care a fost introdus stindardul; ca o măsură suplimentară de protecţie, în interiorul casetei a fost introdus heliu (ştiut fiind că acest gaz inert previne oxidarea firului de argint folosit în executarea broderiei). Casetei i s-a confecţionat un suport special şi tot acest "angrenaj" a fost introdus sub un clopot de plexiglas.
Cercetărorii muzeului nu s-au mulţumit doar cu puţinul care se ştia despre stindard, ci au întreprins o cercetare amănunţită, în urma căreia s-a putut reconstitui fascinanta istorie a descoperirii şi readucerii în atenţia comunităţii ştiinţifice (şi nu numai), la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, a stindardului aflat atunci la Mânăstirea Zografu, incitanta epopee a recuperării artefactului de la Muntele Athos în timpul Primului Război Mondial şi repatrierii acestuia la sfârşitul anului 1919, "călătoriile" făcute de stindard pe toate meridianele lumii sau complexul şi îndelungatul proces de restaurare, ce a readus această capodoperă la viaţă. Ba mai mult decât atât, au fost realizate cercetări pentru ca publicul să înţeleagă pe deplin contextului istoric în care piesa a fost creată, dar şi simbolistica sa cu totul specială.
Toate acestea pot fi găsite în cadrul expoziţiei "Stindardul liturgic al lui Ştefan cel Mare. De la facere la... refacere", vernisată recent la Muzeul Naţional de Istorie a României (Bucureşti, Calea Victoriei nr. 12).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
