Daca spun ca 2004 a fost un an normal din punct de vedere literar, nu cred ca gresesc, dar pot fi intrebat: ce mai inseamna normal? Nu voi fi de indata contracarat cu exemple de blocare a normalitatii? Intamplator, socotesc ca pentru 2004, spre deosebire de precedentul an, exista argumente cu greutate care sa sustina afirmatia mea.
Editurile, mai ales cele cunoscute, s-au intrecut in 2004 in a publica autorii cei mai prizati de public, dar au aparut si un numar impresionant de autori noi, romani si straini. Alaturi de jurnale si memorii, editate cu succes, pentru ca publicul inca le cauta, s-au gasit cateva carti grave (precum "Discernamantul modernizarii"), care ne explica, si remarcabile carti de istorie, mai ales recenta, necesare pentru ca nu ne-am lamurit inca ce a fost cu noi. Toate sunt completate cu serii de dictionare si enciclopedii cum n-au mai aparut de multa vreme.
Pare sa-si revina romanul si sa recastige terenul pierdut. Cateva dintre titlurile anului 2004 vor ramane de referinta.
Foarte multe debuturi, in toate genurile literare, unele starnind controverse sau discutii saptamani in sir. Un val de tineri, debutanti sau nu, au invadat piata cu cartile lor - iar multe dintre ele sunt remarcabile.
Au aparut vreo douazeci si ceva de volume platite dintr-un fond special al primului-ministru. Unii, intamplator dintre cei care nu s-au aflat pe lista autorilor publicati, au strambat din nas, acuzand o anume politizare a actului de mecenat. Cred ca, dimpotriva, ar trebui insistat ca oricare premier, de orice culoare politica, sa procedeze asijderea. Si mai trebuie vazut ca aproape toate, daca nu toate cartile aparute in acest fel, sunt de exceptie - ceea ce inseamna ca doar asteptau un prilej sa poata iesi in lume.
S-au acordat premii literare si ca de obicei au urmat proteste si maraieli, cu deosebire din partea celor omisi. Dar nicaieri in lume nu pot fi premiate toate cartile bune, nici un juriu n-a afirmat vreodata ca ar fi cu totul lipsit de subiectivitate. Din pacate, inca n-a avut nimeni curajul sa infiinteze o comisie/un grup/un juriu, acelasi pentru o perioada de cinci sau zece ani, cu membri platiti si obligati sa citeasca toate cartile. Dar daca se intampla asta, s-ar fi spulberat suspiciunile?
Au aparut reviste culturale noi, cu sanse sa se impuna - ar merita sa amintesc, intr-un text din care lipsesc exemplele concrete (pentru ca ar fi prea multe), macar "Idei in dialog" si "Supliment de cultura".
A mai fost un an cu dispute literare putine, ramase la periferie si oricum incapabile sa modifice peisajul cultural. Si, ca mai mereu in ultimii ani, trebuie sa mai treaca o luna sau doua pentru ca toate cartile pe care scrie 2004 sa fie disponibile.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
