Claudiu M. Florian
StradaCetăţii
Editura Cartea românească
"Prezentul roman l-am scris iniţial în limba germană, el apărând în anul 2008, la Berlin, cu titlul Două berze şi jumătate. Romanul unei copilării în Transilvania. Moştenind, prin natura obârşiei şi educaţiei, două limbi materne, am considerat drept datorie firească să tălmăcesc eu însumi propriul roman, într-o versiune adăugită, în limba română. Astfel s-a născut romanul Vârstele jocului, care se doreşte a fi prima dintr-un şir de evocări ale unei epoci care a marcat în diverse feluri generaţiile mature ale României de astăzi, precum şi cronica devenirii, în sens raţional, sufletesc şi biologic, a unui individ. E destinat tuturor, deopotrivă tineri şi bătrâni."
Veronica Roth
Divergent
Editura Leda
Traducere din limba engleză de Adrian Deliu. Primul roman al unei tinere scriitoare din America, un thriller destinat cu deosebire adolescenţilor. Acţiunea se petrece într-un Chicago distopic, în care societatea e împărţită în cinci facţiuni, fiecare cultivând o anume virtute: cei sinceri - Candoarea, cei altruişti - Abnegaţia, cei curajoşi - Neînfricarea, cei paşnici - Prietenia, cei inteligenţi - Erudiţia. Într-o anume zi din an, tinerii în vârstă de saisprezece ani trebuie să aleagă grupul căruia îi vor fi devotaţi tot restul vieţii. Eroina, Beatrice Prior, va face la fel, dar, în timpul iniţierii îşi va lua alt nume, ca să afle cine îi sunt cu adevărat prietenii.
Tahar Ben Jelloun
Această orbitoare absenţă a luminii
Editura ART
Traducere din limba franceză de Claudiu Komartin. "Un roman inspirat din fapte reale: oroarea la care au fost supuşi, timp de optsprezece ani, prizonierii din Tazmamart, închisoarea secretă din sud-estul Marocului. În urma atentatului ratat, şi a masacrului, din Skhirat, în iulie 1971, aceştia au fost îngropaţi în tăcere şi întuneric undeva în deşert. Inspirându-se din această tragedie zguduitoare şi bazându-se pe mărturia unui fost prizonier, Tahar Ben Jelloun propune un roman intens despre rezistenţa prin spiritualitate, în care poezia se întâlneşte cu imaginarul pentru a evoca indicibilul." Tahar Ben Jelloun (n. 1944), romancier şi poet marocan, a fost tradus în zeci de limbi. În 1971, emigrează cu familia în Franţa, unde în 1987 a obţinut premiul Goncourt pentru romanul "Noaptea sacră". Varianta în limba engleză a romanului Această orbitoare absenţă a luminii a câştigat în 2004 International IMPAC Dublin Literary Award.
Mario Sabino
Ziua în care mi-am ucis tatăl
Editura Humanitas
Traducere şi note de Amalia Săucan. Mario Sabino s-a născut la São Paolo, în 1962. Este redactorul-şef al publicaţiei săptămânale Veja, cea mai prestigioasă din Brazilia. Volumul de faţă este romanul de debut, din 2004. "La ce sunt buni taţii pe lumea asta? - se întreabă editura. Ce e Răul? La toate aceste întrebări etern umane încearcă să răspundă naratorul fără nume din romanul lui Mario Sabino. Să fie oare Viitorul, cartea la care scrie protagonistul, o posibilă cheie de interpretare a faptelor sale? Şi dacă este, în ce măsură o concepţie filozofică sau credinţă personală poate justifica o crimă, orice crimă, nu doar uciderea tatălui?"
Josephine Angelini
Predestinaţi
Editura RAO
Traducere din limba engleză de Rudmila-Rodica Ivan. "Helen Hamilton a încercat mereu să ascundă cât este de diferită, un lucru nu prea uşor pe o insulă atât de mică precum Nantucket şi care devine tot mai greu pe măsură ce este chinuită din ce în ce mai mult de halucinaţii şi coşmaruri. Dar adevărata moştenire a lui Helen va ieşi la iveală abia când îl întâlneşte pe Lucas Delos la şcoală. Dar chiar şi atunci când Lucas o ajută să-şi trezească la viaţă uimitoarele puteri adormite, ei nu pot fi împreună dacă nu se eliberează de destinul tragic ţesut pentru ei de cele trei moire."
Tzvetan Todorov
Literatura în pericol
Editura ART
Traducere din limba franceză şi postfaţă de Luigi Bambulea, colecţia Demonul teoriei. Ideile lui Tzvetan Todorov sunt limpezi: Literatura are de jucat un rol vital; dar pentru aceasta ea trebuie să fie înţeleasă într-un sens general şi susţinut, sens care a prevalat în Europa până la sfârşitul secolului al XIX-lea şi care e astăzi marginalizat. Cititorul obişnuit care continuă să caute în operele pe care le citeşte răspunsul la întrebarea ce anume îi dă sens vieţii are dreptate atunci când se revoltă împotriva profesorilor, criticilor şi scriitorilor care îi spun că literatura nu vorbeşte decât despre ea însăşi sau că transmite numai dezamăgire. (...) Analiza operelor la şcoală nu ar mai trebui să aibă ca scop ilustrarea conceptelor (tocmai introduse de cutare ori cutare lingvist, cutare ori cutare teoretician al literaturii) şi să ne prezinte astfel textele ca o concretizare a limbii şi a discursului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
