Indicele BCR Romania Manufacturing PMI, care evaluează evolutia industriei prelucrătoare în conformitate cu standardele S&P, a înregistrat în luna aprilie prima valoare peste 50 de puncte, care ar putea fi primul semn clar de revenire a industriei pe piata locală, deşi se aşteaptă ca redresarea să nu fie liniară, se arată în raportul publicat joi de Erste Group.
În aprilie, indicele a urcat la 51,5 puncte de la 49,3 în martie, atingând cea mai mare valoare de până acum. Pentru prima dată de la începutul colectării datelor, în iulie 2023, membrii panelului au raportat o îmbunătăţire a situaţiei afacerilor comparativ cu luna precedentă. Atât volumul producţiei, cât şi comenzile noi au înregistrat valori peste 50 în această lună şi au fost principalele motoare ale evoluţiei PMI. Toate componentele, cu excepţia termenelor de livrare ale furnizorilor, au avut o contribuţie pozitivă în aprilie.
”Firmele sunt tot mai optimiste cu privire la evolutia productiei, mizând pe îmbunătătirea condiţiilor de piaţă şi atenuarea tensiunilor geopolitice. De fapt, cu exceptia lunii iulie 2023, când a fost lansat indicele, sentimentul pozitiv este cel mai puternic înregistrat până în prezent”, se arată într-un comunicat al Standard&Poors.
Industria prelucrătoare din România a fost afectată în mod semnificativ de inflatia din ultimii doi ani, iar datele Institutului Naţional de Statistică arată că producţia din industria prelucrătoare se va contracta în 2023 faţă de anul precedent cu 2%.
Indicele PMI semnalează că o uşoară redresare ar putea să apară totuşi începând cu trimestrul al doilea.
”Pe baza datelor PMI pentru primul trimestru, putem presupune că sectorul manufacturier nu va fi un factor care să contribuie la creşterea economică în primele trei luni ale anului, dar acest lucru ar putea să nu fie valabil şi pentru al doilea trimestru. Industria prelucrătoare reprezintă aproximativ 15-20% din valoarea adăugată brută din România”, se precizează în raportul publicat de Erste.
Datele privind îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă şi atragerea unor noi clienţi au dus la creşterea volumului de comenzi în aprilie. Deşi modestă, creşterea a pus capăt unei perioade de nouă luni de scădere a acestui indicator, ceea ce a convins producătorii să mărească volumele.
Într-o notă mai puţin pozitivă, vânzările internaţionale au continuat să scadă în aprilie. Participantii la sondaj au remarcat în număr mare că cererea de produse româneşti manufacturate de pe pieţele externe, în special din Europa, a rămas redusă.
La rândul lui, economistul-şef al BCR, Ciprian Dascălu, a subliniat în analiză că evolutia pozitivă din aprilie vine în continuarea tendinţei pozitive începute în martie, când indicele a înregistrat de asemenea un salt semnificativ, dar a rămas sub 50. De asemenea, componenta de ocupare a forţei de muncă a depăşit 50, arătând că intenţiile de angajare au fost, de asemenea, mai mari în aprilie în comparaţie cu cea precedentă.
”Toate componentele, cu excepţia timpilor de livrare ai furnizorilor, au avut o contribuţie pozitivă în aprilie. În acelaşi timp, indicele semnal al industriei prelucrătoare din Germania, care este unul dintre principalii parteneri comerciali ai României, a arătat o uşoară creştere, dar a rămas sub nivelul neutru de 50. Trebuie remarcat faptul că îmbunătăţirea producţiei a fost doar marginală, generată de numărul mai mare de comenzi noi, care a crescut, de asemenea, cu un ritm modest. Dacă ne uităm la noile comenzi de la export, se observă o situatia contradictorie, din cauza cererii externe stagnante, în special de pe pieţele europene. Având în vedere evoluţia economiei germane, care este una din cei mai mari parteneri comerciali, şi având în vedere că mai mult de o o treime din producţia internă este destinată exportului, este clar că redresarea acestui sector se va baza în special pe evoluţia cererii externe”, a comentat Ciprian Dascălu.
Costurile de productie au continuat să crească în aprilie, fată de martie, după cum au raportat participanţii la sondajul BCR, ca urmare a preturilor mai mari ale materiilor prime, dar gradul în care ele au fost transferate către client a fost în scădere, ceea ce indică o posibilă reducere a marjelor de profit, se mai arată în raportul publicat de Erste.
