Aplicarea cotei unice de 16% a lasat in economie peste un miliard de euro, majoritatea la companii. Banii ramasi in plus nu au mers in investitii, ci s-au dus in cea mai mare parte in consum. Este bine sau rau?
Analistul economic Liviu Voinea, director de cercetare al Grupului de Economie Aplicata (GEA), afirma recent ca banii in plus rezultati din scaderea fiscalitatii nu au stimulat firmele sa investeasca, ci dimpotriva. Investitiile companiilor, inclusiv cele straine, au scazut, la fel si productia industriala. Unde s-au dus banii ramasi din relaxarea fiscalitatii, atunci?
"Tipul de comportament de consum al populatiei nu s-a schimbat in urma aplicarii cotei unice de impozitare, ci chiar s-a accentuat", a declarat pentru ZF Mihai Tanasescu (PSD), fost ministru de finante, actualmente seful Comisiei de buget-finante a Camerei Deputatilor. Veniturile ramase la persoanele fizice in urma reducerii impozitului pe salarii s-au dus imediat in consum, a mai explicat fostul ministru de finante.
In acelasi timp, Varujan Vosganian (PNL), seful Comisiei de buget-finante din Senat, este de parere ca banii lasati de cota unica in economie au avut un efect benefic. "Desi incasarile din impozitul pe profit si venituri au scazut, lucrul cel mai important este ca impactul negativ asupra bugetului a fost mult mai redus decat impactul pozitiv asupra economiei", a explicat Vosganian.
"In buzunarele romanilor, persoane fizice sau companii, a ramas in plus de la cota unica peste un miliard de euro, in timp ce scaderea de venituri la buget a fost de numai jumatate de miliard", a precizat senatorul PNL. "Asta inseamna ca aplicarea cotei unice a creat un surplus de jumatate de miliard in beneficiul romanilor", a mai spus Vosganian.
Tanasescu sustine ca beneficiarii relaxarii fiscale se regasesc intr-un grup restrans, adica persoanele cu salarii foarte mari, pentru care plusul de venituri rezultat din aplicarea cotei unice a fost substantial. "Acest segment redus de populatie a consumat imediat banii in plus, iar cererea lor de consum s-a indreptat in primul rand catre bunuri de import, ceea ce a pus presiuni serioase pe deficitul extern", a afirmat fostul ministru de finante.
El considera ca reducerea investitiilor efectuate de companii, in pofida lichiditatilor in plus disponibile, are cauze administrative. "In primul rand, comportamentul institutiilor statului a fost total inadecvat: Ministerul de Finante a schimbat de patru ori Codul fiscal intr-un singur an, iar acum suntem la a cincea modificare a Codului", a mai spus Tanasescu.
Schimbarile legislatiei fiscale au fost destul de frecvente anul acesta, desi Codul fiscal prevede ca, de regula, o astfel de modificare a fiscalitatii trebuie anuntata cu cel putin sase luni inaintea intrarii in vigoare. In prezent, Ministerul de Finante inca lucreaza la Codul fiscal care se va aplica incepand cu 1 ianuarie, desi mai sunt numai trei saptamani pana la aceasta data.
Mihai Tanasescu este de parere ca firmele s-au ferit sa investeasca din cauza schimbarilor dese ale fiscalitatii si a lipsei de predictibilitate a noilor masuri fiscale. "Credibilitatea oferita investitorilor de catre Guvern a fost redusa, iar companiile au preferat si ele sa consume banii in plus", a precizat el.
In schimb, Varujan Vosganian sustine ca economia a avut numai de castigat de pe urma cotei unice. "Relaxarea fiscala a scos la suprafata peste 100.000 de locuri de munca din economia subterana si a sporit veniturile romanilor. Acesta a fost obiectivul nostru cand
ne-am gandit la o cota unica de impozitare: sa crestem veniturile oamenilor si nu veniturile la buget", a explicat Vosganian filosofia Guvernului.
"Cota unica de impozitare, ca fenomen fiscal, a creat un minus de venituri substantial la bugetul de stat, prin scaderea incasarilor impozitului pe venituri si profit", a spus Mihai Tanasescu.
"Nu sunt deloc surprins de reducerea incasarilor la aceste impozite, ba chiar am prevazut-o inca de anul trecut", declara in replica Varujan Vosganian. "Insa, pe ansamblu, colectarea altor venituri, cum ar fi TVA, accizele si taxele vamale, a readus veniturile bugetare pe o tendinta de crestere fata de anul trecut", a continuat senatorul PNL.
Din cauza ca anticipase o reducere a veniturilor, Guvernul a amanat cea mai mare parte a cheltuielilor publice catre a doua jumatate a anului. Astfel, bugetul general consolidat a acumulat un surplus din ce in ce mai mare, care a ajuns la circa 1,1% din PIB (850 mil. euro) la finele primelor zece luni.
Desi rectificarea bugetara din urma cu o luna a lasat cale libera cheltuirii fondurilor in plus de la buget, se pare ca nu este suficient timp pentru ca excedentul sa fie lichidat, a mai spus Mihai Tanasescu. Surplusul se va conserva in mare parte si la sfarsitul anului, este de parere el. "Din informatiile preliminare pe care le avem, toate componentele bugetului general consolidat sunt excedentare, dar in primul rand bugetul asigurarilor de sanatate", a adaugat el. "Este inadmisibil ca Romania sa termine anul 2005 cu un excedent la buget si fara nici un kilometru de autostrada construit", a mai spus Mihai Tanasescu. Banii in plus ar fi trebuit cheltuiti din timp, pentru infrastructura si continuarea unor proiecte sociale, considera Tanasescu.
Pe partea de venituri a bugetului, un lucru este clar: colectarea impozitului pe profit si a celui pe venit si salarii este, in mod real, mai redusa decat anul trecut. In acelasi timp, incasarile din TVA, taxe vamale si accize au crescut in termeni reali fata de anul trecut, ceea ce a dus la cresterea incasarilor pe ansamblul bugetului general consolidat.
Cu alte cuvinte, noroc de consum: cota unica a lasat bani in economie, cauzand un minus la buget. Dar pentru ca banii s-au dus in primul rand in consum, colectarea de TVA si de taxe vamale pentru bunurile din import au compensat scaderea de venituri si au intors cea mai mare parte a lichiditatilor din economie la buget. Mecanismul are insa o problema: cresterea indelungata a consumului si neglijarea investitiilor nu sunt favorabile economiei, fapt pentru care Guvernul si Banca Nationala cauta sa franeze explozia cererii de consum. Atunci cand masurile de restrangere a consumului vor avea efect, veniturile bugetare, care sunt in prezent dependente de TVA, taxe vamale si accize, se vor reduce brusc.
In primele 11 luni ale anului, colectarea principalelor categorii de venituri la bugetul general consolidat a crescut in termeni reali (peste rata inflatiei) cu numai 5,1%, adica "in pas cu economia", dupa cum considera analistul Liviu Voinea de la GEA.
Pe componente, incasarile la bugetul de stat (impozitul pe profit, venit si salarii, TVA, accize, taxe vamale etc.) au crescut cu 6,5%, veniturile bugetului asigurarilor de sanatate au crescut cu 13,4%, iar incasarile la bugetul pentru somaj au scazut cu 3% fata de primele 11 luni din 2004.
In interiorul bugetului de stat, "vedeta" incasarilor a fost TVA, principalul impozit indirect (pe consum). In primele 11 luni ale anului, colectarile de TVA au crescut in termeni reali cu 25% fata de aceeasi perioada din 2004, pana la 5,7 mld. euro, comparativ cu numai 3,7 mld. euro in primele 11 luni din 2004. Practic, TVA reprezinta 28% din totalul veniturilor colectate la bugetul general consolidat in aceasta perioada.
In acelasi timp, incasarile de taxe vamale au crescut in mod real cu aproape 15%, fiind un indiciu pentru cresterea puternica a importurilor. Valoarea marfurilor importate in Romania in primele 10 luni a crescut cu 24%, pana la 26,1 miliarde de euro.
La polul opus se situeaza incasarile bugetare provenite din impozitul pe profit, care au scazut cu aproape 7% in termeni reali fata de primele 11 luni din 2004. Incasarile din impozitul pe venit si salarii au scazut si ele cu 14%.
Cu toate acestea, incasarile bugetare pe tot anul 2005 au sanse reale sa atinga obiectivul propus in urma cu un an prin Legea bugetului. Colectarile din primele 11 luni au insemnat realizarea a peste 90% din programul de incasari bugetare, iar daca tendinta se pastreaza, programul va fi realizat in proportie de peste 98%. Si asta in ciuda faptului ca programul, alcatuit in toamna lui 2004 de catre fostul guvern, are la baza o cota de impozit pe profit de 19% si un sistem progresiv, cu trei niveluri de impozitare pentru venituri si salarii.
In plus, incasarea impozitului pe profit nu este atat de slaba pe cat pare. Daca profiturile brute ale companiilor ar fi fost anul acesta identice cu cele de anul trecut, reducerea impozitarii de la 19% la 16% ar fi presupus o scadere a colectarii cu cel putin 15 procente.
Totusi, incasarile din impozitul pe profit au scazut cu numai 6,6 procente, ceea ce inseamna ca profiturile brute ale companiilor au fost cu aproximativ 10% mai mari anul acesta, comparativ cu 2004.
mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
