Romania a incheiat in urma cu doua saptamani capitolul de negociere cu Uniunea Europeana care stabileste relatia bugetara dintre Bucuresti si Bruxelles din momentul aderarii: cat primim, dar si cat avem de dat.
Momentul a trecut neobservat pe langa zgomotul alegerilor locale. Iar singura informatie facuta publica cu acel prilej priveste nivelul estimat al contributiei Romaniei la bugetul comunitar in primul an de aderare, considerat a fi 2007: circa 800 milioane de euro.
De ce 800 si nu mai mult ori mai putin, nu a fost considerat un subiect de interes pentru public, mai ales ca modul de determinare a nivelului contributiei este destul de complex. Insa aceasta complexitate nu justifica lipsa unei dezbateri publice asupra efortului financiar pe care il presupune integrarea, in conditiile in care problema tinde a fi privita mai degraba unilateral, din perspectiva banilor pe care ii avem de primit, nu si de dat ca tara membra.
Dar despre ce bani este vorba drept contributie anuala la bugetul comunitar?
Veniturile din taxele vamale trec la UE
In primul rand, din momentul aderarii Romania renunta la veniturile bugetare provenite din taxe vamale ( 5,1% din veniturile bugetare pe 2003, respectiv circa 426 milioane de euro). Potrivit Capitolului 29 - Prevederi financiare si bugetare, toate incasarile din acest tip de taxe devin venituri ale UE. Insa aceste venituri intra pe un trend de scadere inca din acest an, in conditiile in care aderarea recenta a zece noi membri implica eliminarea taxelor pentru importurile facute de Romania de pe acest piete, cu o pondere semnificativa, de 10,7% in 2003, din totalul importurilor. Insa pe langa cuantumul acestor venituri, Bruxellesul devine extrem de interesat de o functionare corecta a autoritatii vamale romane, care a ridicat numeroase probleme, inclusiv din cauza fenomenului coruptiei.
Tot la capitolul importuri, Capitolul 29 stabileste ca Romania va plati taxe importante bugetului comunitar in cazul in care va cumpara produse agricole de pe alte piete decat piata comuna. Evident, UE este interesata ca efortul sau de finantare a productiei agricole interne sa nu fie irosit, si ca atare hotarata sa descurajeze achizitii de pe alte piete, pe care tinde sa le faca prohibitive ca pret pentru toate tarile membre, prin acest taxe - asa-numite prelevari agricole.
Taxa pe zahar
O alta categorie de bani pe care Romania ii va avea de platit o constituie "taxa pe zahar". Despre ce este vorba: prin prevederile capitolului de negociere privind agricultura, Romaniei i-a fost repartizata o anumita cota de productie de zahar, corelata cu necesarul de consum al pietei unice. Statul roman urmeaza sa imparta subcote producatorilor de zahar, iar din momentul repartitiei acestia incep sa plateasca taxa de zahar, reprezentand 2% din valoarea estimata a productiei alocate. Iar plata se face la nivelul cotei respective, indiferent daca producatorii reusesc sa-si realizeze cota sau nu.
Adevarata masura a nivelului contributiei Romaniei la bugetul comunitar este data de sumele colectate de statul roman din taxa pe valoarea adaugata - acest impozit pe consumul general, care se aplica in fiecare etapa a circulatiei unui bun sau serviciu in economie si care da o imagine a dinamicii activitatii economice in ansamblu.
Romania practica o cota standard de TVA de 19%. Reperul pentru stabilirea contributiei il reprezinta nivelul rezultat din aplicarea acestei cote la PIB. Daca suma reprezentand TVA colectat la buget este mai mica decat jumatate din rezultatul aplicarii cotei de TVA la PIB, se considera ca Romania are TVA negativ. Insa contributia o va plati sub forma unui procent aplicat nivelului minim reprezentand jumatate din suma obtinuta prin aplicarea cotei de 19% la PIB. Chiar daca Fiscul romanesc nu va fi capabil sa colecteze atat.
In 2003, incasarile din TVA au insumat circa 3,4 miliarde de euro, in timp ce 19% din PIB a reprezentat peste 10 miliarde de euro.
Contributia stabilita din TVA trebuie colectata si virata in contul UE in fiecare luna.
Dupa cum stau lucrurile in prezent, Romania ar putea fi in situatia de a avea TVA negativ, reusind sa colecteze mai putin decat limita minima ceruta de UE corespunzator nivelului PIB. Iar principala explicatie sta in autoconsumul foarte mare, care scapa aplicarii TVA. Este bine cunoscut ca produsul inten brut a crescut in ultimii ani in ritmuri de circa 5% bazandu-se intr-o prea mare masura pe productia din gospodarii, destinata autoconsumului, si pe economia subterana. Cu alte cuvinte, PIB a crescut, insa veniturile din TVA ale bugetului de stat n-au reflectat aceasta dinamica. Ceea ce inseamna ca statul va trebui sa incerce un control al asa-numitei piete taranesti, esuat pana in prezent dupa cum a aratat-o proiectul pietei de gross pentru Bucuresti. De asemenea, economia subterana, estimata la circa 25% din PIB, trebuie adusa treptat la lumina pentru a fi impozitata, astfel incat statul sa aiba sursa directa de plata a contributiei la bugetul UE.
Un ultim indicator pentru determinarea contributiei il constituie produsul national brut, reprezentand ceea ce rezulta prin adunarea la PIB a productiei realizate de companii romanesti in strainatate, respectiv prin scaderea productiei realizate de companii straine pe teritoriul Romaniei. Pe baza sumei produsului national brut la nivelul Uniunii Europene, Bruxellesul stabileste un procent care se aplica pentru fiecare tara membra, in functie de contributia acesteia.
Calculele realizate de Ministerul Finantelor impreuna cu o echipa de experti greci conduc la o contributie de 869 milioane de euro in 2007 - considerat primul an de aderare -, care ar urma sa creasca la 979 milioane de euro in 2008, mentinandu-se apoi la un nivel apropiat in 2009.
Expertii de la Bruxelles au estimat insa o contributie de 750 milioane de euro pentru 2007, respectiv 851 de milioane in 2008.
De altfel, capacitatea de calcul riguros a partii romane reprezinta una din problemele legate de capitolul 29. La inceputul acestei luni, o echipa de experti ai UE s-a deplasat la Bucuresti pentru a da teste fiecarui functionar roman implicat in realizarea calculelor respective, rezultatele fiind considerate satisfacatoare in aceasta faza. Testarea va fi insa repetata periodic, cu obligatia intaririi constante a capacitatilor statului roman care tin de calcul, colectare, plata si control al operatiunilor care tin de banii destinati bugetului comunitar.
Aceste calcule vor fi refacute si actualizate in fiecare toamna, respectiv primavara, sub coordonarea echipei de experti greci.
Efortul financiar al Romaniei in primul an de aderare nu se limiteaza insa la cele circa 800 milioane de euro.
Nivelul cofinantarilor care trebuie platite pentru fiecare euro acordat de Uniunea Europeana ridica efortul bugetar din 2007 la 2,251 miliarde de euro.
Iar efortul va fi cu atat mai mare cu cat statul roman va face primul cea mai mare parte a platilor in contul diferitelor programe de dezvoltare, urmand sa primeasca banii de la UE ulterior, pe masura ce va face dovada platii cofinantarilor sale. Este cazul platilor agricole directe, estimate la 400 milioane de euro in 2007, ori de finantarea fondurilor structurale, cu 625 milioane de euro. Pentru finantarea "masurilor de piata" in sectorul agricol, estimata la 249 milioane de euro, banii comunitari ar urma sa vina de-abia dupa un an.
Capacitate slaba de absorbtie a fondurilor europene
In 2007, Romania poate astepta de la Bruxelles sume totalizand 2,254 miliarde de euro, ceea ce ar situa-o la limita unei pozitii de "primitor net" de fonduri comunitare. Aceasta limita este insa extrem de fragila, existand un risc considerabil ca, cel putin in primul an dupa aderare, Romania sa inregistreze un deficit in relatia bugetara cu UE. Iar aceasta in principal din cauza capacitatii administrative slabe de a absorbi finantarea altminteri generoasa alocata de Comisia Europeana. Iar performantele slabe inregistrate pana acum in programe de preaderare gen SAPARD sau ISPA nu sunt incurajatoare.
Tocmai de aceea, UE va incerca sa ajute Romania sa evite aparitia unor presiuni periculoase asupra bugetului de stat, asigurand existenta unui cash flow confortabil.
Pana atunci, Bruxellesul asteapta in aceasta toamna proiecte de buget riguroase pentru fiecare an pana in 2008 inclusiv.
Exericitiul bugetelor pe trei ani in avans va fi repetat in fiecare an, astfel incat sa fie diminuate erorile pe care expertii comunitari le-au remarcat in simularile de pana acum.
Daca statul roman se complace de ani de zile in situatia de nu reusi sa stranga la buget veniturile cuvenite, UE nu accepta nici un semn de intrebare asupra colectarii veniturilor sale directe.
Iar Romania va avea de suportat sanctiuni severe in cazul in care nu ar vira sumele stabilite in urma negocierilor de aderare.
Banii reprezentati de taxe vamale, prelevari agricole si taxa pe zahar, va trebui virati lunar intr-un cont special. Nu este inca stabilit daca acest cont va fi deschis la Trezoreria statului sau la Banca Nationala.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
