Intr-adevar, anticipam ca inflatia la sfarsitul lui 2006 se va apropia de 6% - limita superioara a intervalului acceptat in jurul tintei anuntate de 5%, a declarat ieri Cristian Popa, viceguvernator al BNR, responsabil cu proiectul de tintire a inflatiei.
Raportul trimestrial indica pentru anul viitor presiuni inflationiste semnificative, in special din zona preturilor administrate. "Acestea, in combinatie cu cresterea conjuncturala a preturilor alimentare si cu impactul recentelor majorari la preturile combustibililor, vor determina o incetinire temporara a procesului de reducere a anticipatiilor inflationiste in prima parte a anului 2006 (n.r. - primul semestru al anului)", se arata in raport.
Incetinirea procesului dezinfla-tionist va fi cauzata, potrivit conducerii BNR, si de continuarea presiunii cererii agregate.
Viceguvernatorul BNR Cristian Popa a explicat ca surplusul de cerere de anul viitor este prognozat avand in vedere majorari ale veniturilor si o mentinere a dinamicii creditului neguvernamental la cote inalte. De asemenea, Popa a aratat ca este posibila mentinerea trendului ascendent al datoriei private pe termen scurt, atat din partea firmelor, cat si a sistemului bancar, in ciuda restrictiilor impuse de Banca Nationala.
Cat priveste inflatia pe anul in curs, guvernatorul Mugur Isarescu a explicat ca prognoza de 8,1-8,3% este realizabila, anticipand o usoara ascensiune a preturilor in luna noiembrie, ca rezultat al inregistrarilor statistice pentru ajustarile de preturi administrate si o revenire la rate in scadere pentru luna decembrie.
El a aratat ca estimarea BNR pri-vind inflatia din luna octombrie indica un nivel de 0,8% din PIB, iar asteptarile optimiste vedeau o inflatie de 0,7%. "Avand in vedere ca abaterea a fost de cel mult 0,2%, nu credem ca vom avea probleme cu incadrarea inflatiei la sfarsitul anului, in intervalul anuntat", a adaugat oficialul bancii centrale.
Referitor la evolutia dezinflatiei in acest an, guvernatorul BNR a recunoscut ca reducerea fata de 2004 este destul de mica, daca se ia in vedere evolutia preturilor calculate decembrie la decembrie. Totusi, trendul a manifestat un progres semnificativ, avand in vedere ca, pe medie, inflatia din 2004 a depasit 11%, iar in acest an se va plasa cu putin peste 9%, consolidand nivelul de o singura cifra.
Raportul privind inflatia dat ieri publicitatii arata ca aprecierea nominala a leului a continuat si in trimestrul al treilea, atat in raport cu euro, cat si cu dolarul. In acelasi timp, intensitatea aprecierii monedei nationale a fost asemanatoare cu cea din trimestrul al doilea, dar mult sub cea consemnata in primele trei luni ale anului.
In opinia oficialilor BNR, evolutiile recente ale cursului confirma ipoteza ca aprecierea accelerata a leului din primul trimestru a fost o "ajustare normala a cursului" la modificarile de pe piata valutara. Cu alte cuvinte, intrarile de capital (speculative sau nu) si reducerea interventiilor bancii centrale pe piata valutara au creat presiuni asupra cursului de schimb, excesul de valuta din piata determinand deprecierea euro si a dolarului american.
Aprecierea leului fata de princi-palele valute a ieftinit insa importurile si a stimulat cererea de bunuri de import, contribuind in acest fel la reducerea inflatiei. Pe de alta parte, intarirea monedei nationale a stimulat in foarte mica masura creditarea in valuta, prin reducerea costurilor in lei ale imprumuturilor.
Concluzia raportului in ceea ce priveste cursul spune insa ca, in trimestrul al treilea, aprecierea leului nu a mai contribuit semnificativ la cresterea cererii de consum din economie.
Cat despre rata dobanzii de politica monetara, raportul BNR asupra inflatiei arata ca reducerea acestei rate de dobanda nu a influentat prea mult reducerea ratelor dobanzilor bancilor comerciale, din cauza unui efect normal de intarziere de propagare a acestei masuri.
Desi a revizuit in sus excesul de cerere fata de proiectiile anterioare, raportul publicat de banca centrala prognozeaza o reducere continua a acestuia, chiar pana la eliminare la sfarsitul anului viitor. Pentru perioada prognozata, raportul arata ca excesul de cerere va pune presiuni semnificative asupra echilibrelor macroeconomice. La baza limitarii excesului de cerere vor sta, conform estimarilor BNR, aprecierea reala a leului, restrictivitatea politicii fiscale, dar si temperarea cresterii creditului privat.
De asemenea, oficialii BNR se asteapta ca ratele pasive ale dobanzilor (pentru depozite) isi vor stopa scaderea undeva la inceputul anului viitor, din cauza reducerii excesului de lichiditate de pe piata monetara. Bancile comerciale vor fi obligate astfel sa concureze prin cresterea dobanzilor cu care remunereaza economiile clientilor, pentru a atrage lichiditati.
Pe partea de creditare, asteptarile bancii centrale se indreapta catre o ieftinire "accentuata" a creditelor in lei in ultimul trimestru al acestui an. Totusi, din cauza unor masuri administrative anterioare, scenariul de baza al raportului BNR spune ca ritmul creditarii va inregistra o usoara scadere, care va avea o contributie modesta chiar si asupra cererii de consum.
Pentru ultimele trei luni ale acestui an, BNR considera ca suplimentarea cheltuielilor publice si lichidarea surplusului acumulat la bugetul general consolidat vor avea un usor impact pozitiv asupra economiei. Totusi, ritmul de crestere economica din acest an va fi sub asteptari, din cauza cresterii prea lente a investitiilor si exporturilor si productiei industriale, mai spune raportul BNR.
Pentru 2006, estimarile bancii centrale vizeaza o crestere economica mai ridicata decat cea de anul acesta datorita cresterii consumului si investitiilor.
De exemplu, consumul din economie va fi impulsionat in 2006 atat de ieftinirea creditelor, cat si de reducerea dobanzilor la depozite, care va descuraja pe ansamblu economisirea si va redirectiona surplusul de fonduri catre consum. Insa politica fiscala ceva mai restrictiva va mentine ritmul de crestere al consumului la un nivel temperat, spune scenariul prezentat de BNR.
In schimb, investitiile din economie vor avea o evolutie mai accelerata, raportul lasand sa se inteleaga ca ritmul de crestere al acestora il va depasi din nou pe cel al consumului. Aprecierea reala a leului, dar si cheltuielile de capital de la buget vor stimula investitiile si dotarea cu tehnologie, mai arata scenariul prezentat de BNR.
Revenind la inflatie, BNR considera ca, in cel mai bun caz, rata inflatiei va continua sa se situeze in jumatatea superioara a benzii de variatie de plus/minus un punct procentual pentru urmatoarele 5 trimestre. Anul acesta, BNR da de inteles ca rata inflatiei se va situa foarte aproape de limita superioara a benzii de variatie, adica 8,5%.
Pentru aceasta, BNR da vina pe ajustari mai consistente ale preturilor administrate, dar si pe scumpirea petrolului pe pietele internationale.
De asemenea, banca centrala se asteapta in perioada urmatoare la o crestere a intrarilor de capitaluri speculative, care fie va forta aprecierea leului, fie va majora costurile de sterilizare a acestor capitaluri din partea BNR.
O apreciere fortata a leului nu este insa de dorit, mai arata concluziile raportului, desi ar ieftini importurile si ar reduce inflatia importata. Si asta pentru ca ar reduce competitivitatea produselor romanesti pe pietele externe, care se bazeaza in primul rand pe pretul scazut, sau ar stimula adancirea deficitelor externe, prin majorarea importurilor.
Isarescu: Pierderea BNR nu are impact asupra inflatiei
Pierderea BNR se situeaza, probabil, la cateva sute de milioane de euro, dar nu reprezinta o problema inflationista, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
"Pierderea Bancii Nationale nu este inflationista pentru ca nu deriva din cheltuieli fiscale. Pierderea vine din politica bancii centrale, care a urmarit tocmai dezinflatia", a explicat Isarescu.
Seful bancii centrale a prezentat o situatie in care banca centrala poate sa acumuleze pierderi. Astfel, prin aprecierea cursului, rezerva in valuta este reevaluata contabil la un raport de schimb mai mic decat cel de la 31 decembrie 2004. La o diferenta de curs de 10%, aplicata la o rezerva de 17 miliarde de euro, diferenta nefavorabila ar fi de 1,7 miliarde de euro.
"Impactul profitului BNR asupra inflatiei este aproape zero. Este vorba de o pierdere pur contabila, din variatii de curs", a spus Isarescu.
El a mai aratat ca, prin reevaluare, pierderea este cu atat mai mare cu cat rezervele valutare sunt mai mari. "Rezerva a crescut pentru a ne intari credibilitatea internationala si, ca dovada, Romania a obtinut calificativul de investment grade. Pe de alta parte, fenomenul aprecierii cursului este dezinflationist, deci nu vad care ar fi impactul inflationist", a afirmat guvernatorul BNR.
La eventuala pierdere din reevaluare, care nu intra in bilantul bancii centrale, se adauga diferenta dintre sumele obtinute de BNR prin valorificarea rezervei valutare si costul operatiunilor de sterilizare pe piata interna.
Potrivit guvernatorului, evaluarea pierderii se modifica de la o zi la alta in functie de evolutiile pietei valutare si monetare. El a explicat ca reevaluarea rezervelor are loc zilnic, iar cumpararile din timpul anului au imbunatatit media bancii centrale.
"Nu stiu la cat se situeaza pierderea in acest moment, probabil reprezinta cateva sute de milioane de euro", a mai spus Isarescu.
Clauze de exonerare
Situatii care pericliteaza tinta de inflatie independent de BNR:
* cresteri substantiale ale preturilor externe ale materiilor prime, surselor de energie si ale altor bunuri;
* calamitati naturale sau alte evenimente extraordinare asimilate, cu impact inflationist prin intermediul costurilor si al cererii, inclusiv modificari imprevizibile ale pietei produselor agricole;
* fluctuatii ample ale cursului de schimb al leului datorate unor cauze aflate in afara fundamentelor economice interne si a implementarii politicii monetare a BNR;
* abateri majore ale preturilor administrate de la programul de corectii anuntat de Guvern, atat in ceea ce priveste amplitudinea acestora, cat si respectarea calendarului de aplicare propus;
* abaterea de la program a implementarii si a rezultatelor politicii fiscale si a celei a veniturilor.
mihai.bobocea@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
