Institutul National de Statistica (INS) va publica datele privind Produsul Intern Brut pe trimestrul al treilea abia peste o saptamana, dar analistii economici consultati de Ziarul Financiar au deja propriile estimari pentru cresterea economica.
Pe ansamblul economiei, datele statistice si estimarile analistilor arata o incetinire a ritmului de crestere a PIB. Specialistii consultati de Ziarul Financiar spun ca economia a crescut cu numai 4,1% in trimestrul al treilea, un ritm identic cu cel din trimestrul precedent. Aceasta rata de crestere ar fi cea mai modesta din ultimii 3 ani.
Pe baza datelor macro deja cunoscute, in trimestrul al treilea, cele mai dinamice zone ale economiei au continuat sa fie comertul si serviciile, in timp ce productia industriala a cunoscut o pierdere semnificativa de ritm comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. In acelasi timp, constructiile au luat un avant mai mare in trimestrul al treilea, fiind impulsionate de lucrarile de mare anvergura pentru refacerea infrastructurii dupa inundatii.
Cu alte cuvinte, cresterea economica actuala se bazeaza in primul rand de consum (reprezentat de comert si servicii), in timp ce productia si investitiile au ritmuri de crestere mult sub activitatile sectorului tertiar.
Pe rand, aceasta observatie a fost facuta Romaniei in ultima perioada de catre Uniunea Europeana, Fondul Monetar International si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Paradoxul, mai spun analistii, vine din faptul ca tocmai consumul, care sustine cresterea economica, trebuie acum redus.
Deocamdata, prognoza oficiala pentru cresterea economica din acest an este de 5,7%.
Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP) si cel care a facut aceasta estimare, spune ca asteapta statistica oficiala pentru a vedea daca isi sustine sau nu nivelul de 5,7%.
"Oricum, anul 2005 va marca o crestere economica de peste 5%", a declarat Ghizdeanu. Pentru trimestrul al treilea, seful Prognozei vede o crestere a PIB de 4,5%-5%.
"Acest trimestru include recolta de vara, care nu a fost atat de afectata de inundatii",
si-a explicat Ghizdeanu estimarea peste medie. Totusi, presedintele CNP a mentionat ca ultimul trimestru, care va include recolta de toamna, va consemna rezultate mai slabe pentru agricultura, tot din cauza inundatiilor. In acelasi timp, Mihai Tanasescu (deputat PSD) si Varujan Vosganian (senator PNL), presedintii Comisiilor de buget-finante ale Parlamentului, spun ca mizeaza pe o crestere mai redusa in trimestrul al treilea, cifrata la doar 4%, in principal din cauza pagubelor lasate in urma de inundatii. Insa, in timp ce Tanasescu considera ca ritmul economiei va continua sa scada pana la finele anului, Vosganian mizeaza pe o revenire pe ultima suta de metri.
Pentru intreg anul 2005, fostul ministru de finante Tanasescu se asteapta la o crestere economica de 3,5%-4%, iar Vosganian a lasat sa se inteleaga ca ritmul va fi de aproximativ 5%, "pe baza unor cifre mai bune de crestere in a doua jumatate a anului".
In afara de inundatii, Tanasescu spune ca ritmul redus de crestere al productivitatii si incetinirea productiei industriale sunt principalii "vinovati" pentru cresterea mai slaba a economiei.
Radu Craciun, analistul macroeconomic al bancii ABN AMRO Romania, este ceva mai optimist si situeaza cresterea din trimestrul trei la un ritm cuprins intre 4,6% si 4,9%. Motivul, considera el, este stoparea declinului productiei industriale (petrecuta in luna august), dar si faptul ca avansul din servicii si constructii va reusi sa compenseze in cea mai mare masura pierderile suferite de agricultura.
Daniel Daianu, profesor de economie si fost ministru de finante, nu a dorit sa estimeze cresterea de pe trimestrul al treilea, ci doar pe cea anuala: intre 4,8% si 5,2%, adica o medie de 5%. El a spus ca si tinta de crestere de anul viitor, cifrata la 6%, este in pericol daca procesul de dezinflatie nu va continua si consumul din import nu isi va tempera cresterea.
Fostul ministru de finante a mentionat ca adancirea deficitelor externe face dificila misiunea Bancii Nationale de a continua sa reduca inflatia si pune astfel in pericol bazele cresterii economice de anul urmator.
Liviu Voinea, Dragos Pislaru si Florin Citu, toti trei analisti economici in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA), considera ca PIB a crescut in trimestrul al treilea cu o cifra medie de circa 4%. Specialistii GEA considera ca franele administrative puse consumului, dar si nivelul mai scazut al cresterii investitiilor vor presa in sensul incetinirii ritmului de crestere.
"Industria este in restructurare, anul agricol a fost unul foarte prost, iar consumului i-au fost puse frane administrative puternice. Practic, toti factorii care au stimulat cresterea economica din 2004 au intalnit anul acesta piedici importante. In acest caz, este evident ca Produsul Intern Brut nu va creste spectaculos", a spus Liviu Voinea.
In acelasi timp, Lucian Albu, directorul Institutului de Prognoza Economica din cadrul Academiei Romane, crede ca ritmul PIB in trimestrul al treilea va fi de numai 3,6%. El a spus ca, din cauza industriei, economia traverseaza o perioada nefasta, care a inceput in trimestrul al doilea din 2005 si se va opri cel mai devreme in primul trimestru din 2006, daca nu chiar mai tarziu.
"Cresterea economica va incetini fara doar si poate fata de anul trecut", din cauza pagubelor din agricul-tura, dar si a incetinirii industriei, investitiilor si exportului, afirma si Andreea Vass, expert in cadrul departamentului de analize economice al Administratiei Prezidentiale.
In primele noua luni, cea mai mare crestere din economie s-a inregistrat in cazul comertului cu amanuntul, unde cifra de afaceri a companiilor de profil a crescut cu 17,4%, in raport cu primele noua luni din 2004.
Daca la aceste cifre se adauga si vanzarile angro, cresterea totala a afacerilor comer-ciantilor a ajuns in primele noua luni ale anului la 28,6%, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut.
Tot in primele noua luni, serviciile si-au accelerat cresterea pana la 17,4% in raport cu primele noua luni din 2004. Cea mai mare crestere a fost consemnata in domeniul hotelurilor si restaurantelor, unde valoarea serviciilor a crescut cu aproape 23% in primele noua luni.
Valoarea lucrarilor de constructii a crescut pe primele noua luni cu 6,1%, fata de un ritm de crestere de numai 3,3%, consemnat in primul semestru.
Constructiile noi au fost principalul factor de crestere, aceste lucrari inregistrand un avans de 7,7% in primele noua luni, relativ la aceeasi perioada din 2004.
Pe de alta parte, cresterea din sectorul constructiilor se datoreaza si lucrarilor majore de infrastructura. Valoarea acestor constructii a depasit in primele noua luni cu 14,3% nivelul consemnat anul trecut.
Productia industriala a continuat tendinta de crestere din ce in ce mai lenta si in trimestrul al treilea, arata datele statistice. Fata de o crestere a productiei de 5,3% la trei luni si de 3% in prima jumatate a anului, industria a pierdut viteza si si-a micsorat ritmul de crestere pana la 1,5% la noua luni.
Cauza principala se regaseste in luna iulie, cand productia industriala a scazut cu 7,7%, iar lunile august si septembrie au reusit doar in mica masura sa compenseze aceasta scadere. De asemenea, castigurile de productivitate din industrie sunt considerate de analisti drept nesatisfacatoare. Astfel, cresterea de productie de 1,5% la noua luni a fost sustinuta de un spor de productivitate de 4%, care a compensat in acest mod reducerile de personal.
Per total, la nivelul primelor noua luni, cea mai mare crestere de productie a fost inregistrata in industria mijloacelor de transport rutier, cu un spor de aproape 39% fata de primele noua luni din 2004.
Pe locurile doi si trei la acest capitol se situeaza industria lemnului (exclusiv mobila), unde productia a crescut pe primele noua luni cu 28%, si industria energetica (titei, carbune, combustibili nucleari), cu o crestere de 16% a productiei de pe primele trei trimestre.
La polul opus, cu cea mai mare scadere a productiei fata de primele noua luni din 2004, se afla industria de echipamente radio-TV si de comunicatii, cu o reducere de peste 30% a volumului de activitate.
De asemenea, scaderi importante de productie au avut loc si in industria confectiilor (aproape 18%) si cea de pielarie si incaltaminte (scadere de 12%).
In acelasi timp, industria extractiva si-a redus productia cu 4,6% in primele noua luni, iar productia si furnizarea de utilitati publice (energie electrica si termica, gaze si apa) a scazut cu 3,7%.
mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
