CEC si OTP, doua institutii care au avut multa vreme statuturi asemanatoare, dar cu povesti complet diferite. Povesti care spun multe despre evolutia pietelor bancare in Romania si Ungaria, dar si a sistemelor economice in ansamblu.
Infiintata in 1881 ca o casa de economii, dar cu radacini chiar din 1864, CEC este o institutie mult mai batrana decat OTP, care aparea in 1949. Din pacate, anul 2004 gaseste CEC ca pe o institutie imbatranita, care a pierdut pasul cu ritmul modernizarii serviciilor bancare, in timp ce OTP poate rivaliza cu mari banci internationale cu renume. Un singur exemplu: OTP opera o retea de bancomate inca din1989, iar zece ani mai tarziu introducea servicii de internet banking. La CEC, Internetul nu a ajuns nici astazi in toate agentiile. Valoarea activelor nu suporta comparatie.
Iar aceste evolutii comple diferite tin atat de optiuni de management, dar mai ales de viziunea politica asupra unei asemenea institutii de stat si a ideii de privatizare in general.
Pentru ca, spre deosebire de statul maghiar care nu a intarziat sa vanda OTP, autoritatile care s-au succedat la Bucuresti au preferat sa mentina CEC-ul ca pe un instrument financiar la indemana, care sa poata fi folosit in scopuri social-politice, in functie de "necesitati". Iar exemplele in acest sens nu au lipsit, culminand cu recentul scandal al tentativei de implicare a CEC in finantarea unui proiect aflat pe lista promisiunilor electorale ale guvernului.
Cresterea presiunii exercitata de organismele financiare-internationale si o concurenta din ce in ce mai serioasa in sistemul bancar au facut ca de-abia in 2002 CEC sa inceapa un program restructurare drastic pentru a putea rezista pe piata. Astfel, dupa ce in 2002 au fost disponibilizati peste 700 din salariatii CEC si au fost inchise 70 de sucursale sau agentii neprofitabile, pentru anul acesta erau programate disponibilizarea a aproximativ 10% din cei aproape 11.000 de angajati - peste 1000 de persoane - si inchiderea a alte 200 de agentii.
La jumatatea anului 1994, CEC inregistra deja o pierdere de aproape 40% din cota de piata pe care o detinea din depunerile populatiei, in conditiile cresterii numarului de jucatori pe piata bancara.
CEC se tranforma in societate pe actiuni, cu actionar unic statul, de-abia in 1996, cand obiectul sau de activitate devenea echivalent celui de banca de economii.
Implicata in scandalul, CEC a fost obligata sa plateasca, alaturi de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB) unui numar de 395 de investitori la Fondul National de Investitii (FNI) despagubiri in valoare de 49 de miliarde de lei. Astfel a decis Inalta Curte de Casatie si Justitie care a respins recursurile formulate de AVAB si CEC impotriva sentintei Curtii de Apel Bucuresti, care hotarase, in luna iulie, despagubirea investitorilor FNI grupati in Asociatia Investitorilor Pagubiti CEC - FNI 6.12.1999 - mai 2000. Hotararea Inaltei Curti de Casatie si Justitie este definitiva si irevocabila.
In aprilie 2004, guvernul a luat decizia politica de a grabi privatizarea CEC, cu orizont de finalizare a procesului la jumatatea lui 2005.
Banca trece in prezent printr-un proces de restructurare, care ar urma sa fie finalizat anul viitor. Cresterea profitului bancii pe primul trimestru din acest an a fost obtinuta prin continuarea reducerii cheltuielilor, restrangerii numarului de agentii cu pierderi, precum si a cresterii fondurilor atrase de banca.
Programul de restructurare a CEC, inceput in 2002, a vizat si aplicarea unor masuri de reducere a numarului de salariati. Astfel, daca la sfarsitul anului 2001 institutia avea circa 12.200 de angajati, in 2002 si in cursul lui 2003 au fost disponibilizati circa 1.700 de persoane, urmand ca in 2004 acest numar sa creasca cu inca 500-1.000 de salariati.
Desi pozitia pe piata a CEC favorizata de garantarea 100% de catre stat a depunerilor a fost in multe randuri criticata de bancheri, dar si de institutiile financiare internationale, in prezent exista si alte opinii.
"CEC a jucat un rol social pentru prea multa vreme, adresandu-se unor persoane care nu aveau un acces facil la bancile comerciale. Nu inteleg de ce s-ar mai renunta acum la acest gen de statut particular, de casa de economii, pe care il regasim si in tari occidentale cu piete bancare mature", comenteaza Patrick Gelin, director general al BRD-SocGen.
Banca detine in prezent o retea teritoriala formata din peste 1.500 de unitati, iar statutul de banca de stat i-a creat o categorie traditionala de clienti: pensionarii. Aceasta inseamna ca institutia se bazeaza pe o clientela imbatranita, pe care nu poate conta in timp, impunandu-se o orientare cat mai agresiva spre alte segmente de potentaili clienti. CEC ar putea pierde insa chiar o parte din clientela existenta din momentul in care depozitele nu vor mai fi garantate de stat, cel mai tarziu in momentul cand banca va fi privatizata.
Pe piata bancara, exista opinii potrivit carora mentinerea CEC in actuala stare de dependenta fata de un segment inchis de clientela, fara o restructurare puternica insotita de informatizarea completa a institutiei, sasele de supravietuire pe piata in viitor se reduc simtitor.
CEC a pierdut la finalul anului 2003 locul al treilea in sistemul bancar in favoarea Raiffeisen Bank. Activele totale ale Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) au atins la sfarsitul primului trimestru din 2004 42.919 miliarde de lei (1,06 miliarde de euro), depasind nivelul de un miliard de euro sub care scazusera la finalul anului trecut.
O cu totul alta poveste ...
Casa nationala de economii ungara - OTP Bank a fost fondata in 1949. La vremea respectiva, OTP era o institutie financiara de talie nationala, detinuta integral de statul maghiar, care oferea produse bancare numai pentru clientii persoane fizice. Odata cu trecerea anilor, aria de activitate si autoritatea bancii au crescut. Initial, banca a fost abilitata sa efectueze operatiuni in domeniul imobiliar. Ulterior, rolul sau a fost extins, in portofoliul bancii fiind incluse si produse precum conturi in valuta pentru rezidenti si servicii de schimb valutar.
Incepand cu 1989 OTP sI-a modificat statutul in banca multi-functionala comerciala. De asemenea, banca a fost autorizata sa ofere produse si servicii bancare si clientilor persoane juridice.
In anul 1990 OTP a devenit o companie publica, cu un capital de 23 de miliarde de forinti. Denumirea a fost schimbata in Banca Nationala Comerciala si de Economii. In cosecinta, activitatile nebancare au fost eliminate din portofoliul bancii, iar diviziile ce le asigurau au fost externalizate. Loteria statului a fost reorganizata intr-o societate nationala separata, iar agentia imobiliara a fost transformata intr-o subsidiara a bancii. OTP s-a dezvoltat ulterior intr-un grup financiar universal. Din OTP Group fac parte: OTP-Garantia Insurance, OTP Real Estate Ltd., OTP Faktoring Ltd., OTP Building Society Ltd., HIF Ltd., Merkantil Bank Ltd.. Merkantil Car Ltd., OTP Fund Management Ltd., OTP Mortgage Bank Ltd., OTP Pension Fund Ltd., OTP Banka Slovensko, DSK Bank (Bulgaria), OTP Travel Ltd.
Privatizarea OTP a inceput in 1992. In aprilie 1994 Ministerul de Finante maghiar a majorat capitalul bancii cu 5 miliarde de forintI, astfel incat acesta a ajuns la 28 miliarde forinti. In 1995, institutia statului responsabila de privatizare a vandut un pachet de actiuni reprezentand 33,43% din capitalul bancii catre populatie si angajati. Astfel, participatia statului maghiar in capitalul OTP a fost redusa la 25% plus o actiune. Dupa vanzare, actiunile OTP au fost cotate la Bursa de Valori din Budapesta, iar Certificatele de Depozit Internationale emise de banca au fost listate la Bursa de Valori din Luxemburg. In 1997 participatia statului maghiar in capitalul bancii a fost redusa la o "actiune de aur", care ii confera drept de veto in Consiliul de Aministratie.
Banca a reusit saa-si imbunatateasca sustantial eficienta si profitabilitatea prin implementarea unor politici adecvate, care I-au permis sa-si pastreze si, ulterior, dezvolte cota de piata. Rezultatul a fost transformarea OTP intr-o banca foarte competitiva.
razvan.voican@zf.ro ; liviu.chiru@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
