Economia stă pe o piramidă inversată: 3,1 mil. salariaţi din privat susţin 15 mil. bugetari, copii, pensionari şi asistaţi social. Este sustenabil modelul de organizare a României?

17 sep 2012 Autori: Adelina Mihai , Iulian Anghel

Economia stă pe o piramidă inversată: 3,1 mil. salariaţi din privat susţin 15 mil. bugetari, copii, pensionari şi asistaţi social. Este sustenabil modelul de organizare a României?

Economia stă pe o piramidă inversată: 3,1 milioane de salariaţi din privat susţin 15 milioane de bugetari, copii, pensionari şi asistaţi social. Este sustenabil modelul de organizare a României?

Un număr de 5,3 milioane de pensionari, 4 milioane de copii şi adolescenţi sub 18 ani, 1,2 milioane de bugetari, 400.000 de angajaţi din companiile de stat şi sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat. La aceştia se adaugă cei 3-4 milioane de români care practic nu se regăsesc în nicio statistică, muncind fie la negru, fie în agricultura de subzistenţă. Unde se duce România cu acest model?

A rămas în folclor declaraţia preşedintelui Traian Băsescu din mai 2010, în momentul în care a anunţat tăierea sala­riilor şi a pensiilor: "Statul arată aşa, ca un om foarte gras care s-a căţărat în spatele unuia foarte slab şi subţirel, care este economia românească".

Datele statistice sunt clare: structura populaţiei României ilustrează un model de economie care nu va fi funcţional pe termen lung, atâta timp cât vor exista mai mulţi asistaţi social decât contribuabili: 5,3 mili­oa­ne de pensionari, 8,2 milioane de asistaţi so­cial (aici sunt introduşi şi copii), 1,2 mili­oane de bugetari şi 400.000 de angajaţi din com­paniile de stat sunt susţinuţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de cei 3,1 milioane de angajaţi rămaşi în mediul privat.

Radiografia preşedintelui făcută în urmă cu mai bine de doi ani era corectă, pe fond. Doar că, înainte cu un an ca ea să fie făcută, Guvernul lui Emil Boc pe care preşedintele îl controla introdusese, din considerente strict electorale, pensia minimă garantată care a accentuat povara pe buget.

În 2001 Guvernul lui Adrian Năstase a introdus venitul minim garantat. Nimeni nu s-a atins, peste ani, de acest venit, nici PNL, nici PDL, partide de dreapta care trebuia să încurajeze munca. Mai mult, PDL a majorat acest venit minim garantat, alături de introducerea pensiei minime garantate.

În toţi aceşti ani, numărul angajaţilor la stat a crescut într-un ritm susţinut - de la 1,23 mil. în 2005 la 1,37 mil. în 2009 - şi, parafrazându-l pe fostul prim-ministru al Franţei în ce-a de-a treia republică, Georges Clemanceau, România a fost în această perioadă o ţară foarte fertilă: plantezi birocraţi şi culegi impozite.

Iată ce spunea Emil Boc în timpul campaniei electorale din 2008: "Noi nu am venit în faţa românilor cu promisiuni deşarte care să ne ducă în derizoriu. De aceea, pensia minimă garantată de 350 de lei şi construirea a 836 de kilometri de autostradă sunt, alături de menţinerea cotei unice de impozitare, ofertele cu care venim în faţa electoratului".

Pensia minimă garantată a fost acordată. Dar în timpul celor 3 ani de mandat, gu­vernele lui Emil Boc au făcut sub 100 de kilometri de autostradă.

În 2009 Mariana Câmpeanu critica ideea unei pensii minime garantate pentru că, spunea ea, introducerea ei ne-ar trans­forma într-o ţară de asistaţi: "Introducerea acelei pensii minime nu are nicio legătură cu cuvântul pensie. Pensia înseamnă un drept al unei persoane obţinut pe baza muncii lui şi a contribuţiilor. A introduce un artificiu, de fapt, un ajutor social - acordarea unei sume de bani unor persoane, fără a contribui, fără a munci -, mi se pare, pe lângă o atacare a unui sistem foarte bine pus la punct şi bazat pe drep­tate, înseamnă pur şi simplu să trans­formăm România într-o ţară de asistaţi".

Între timp, Mariana Câmpeanu (PNL) a ajuns din nou ministru al muncii. Dar nu mai spune multe lucruri despre pensia minimă ga­rantată.

Ministrul admite acum că lucrurile nu sunt în ordine, dar a susţinut recent în ZF: nu avem ce face, mergem cu deficitele înainte.

Iar deficitele, cel puţin pentru pensii, cresc ameţitor. Recalcularea pensiilor speciale făcută de Guvernul Boc a majorat deficitul la sistemul public de pensii cu 1 miliard de euro pe an. Bugetul de stat varsă anual bugetului asigu­rărilor sociale 3 miliarde de euro, adică aproape cât întregul deficitul bugetar al României.

Guvernul Ponta se gândeşte să reducă po­vara contribuţiilor sociale. O va putea face când eco­nomia nu creşte? Când 3,1 milioane de oa­meni angajaţi în mediul privat susţin alte 15 mi­lioa­ne - bugetari, pensionari, asistaţi social, copii?

Care trebuie să fie soluţia de vreme ce, aşa cum susţine Mariana Câmpeanu, nu avea ce face şi trebuie să mergem înainte cu deficitele?

În România, la o populaţie de 19 milioane de locuitori (cât rezultă din datele parţiale ale recensământului din 2011), există 4,3 milioane de salariaţi (în mediul privat 3,1 şi în instituţiile şi companiile statului 1,2) şi 5,3 milioane de pensionari. Adică un salariat susţine pensia a 1,2 pensionari.

În Polonia, la o populaţie de 38 de milioane de locuitori, există 13,8 milioane de angajaţi (dintre care în sectorul public lucrează 3,6 mi­lioane) şi 7,3 milioane de pensionari, adică doi salariaţi polonezi susţin pensia unui pensionar.

Datele Eurostat sunt clare: în Marea Britanie, Olanda, Germania ori Suedia există un salariat la aproape doi locuitori. Mai aproape de noi, Ungaria are 4,4 milioane de salariaţi la o populaţie la jumătate - 10 milioane de locuitori, iar Grecia are 4,4 milioane de angajaţi la 11 milioane de locuitori.

Datele statistice ne arată că la noi peste opt milioane de cetăţeni ocupaţi, dar doar 4,3 milioane de salariaţi. Ce spun aceste date? Că munca nu este înregistrată. Când ai 13,8 milioane de angajaţi poţi susţine 7,3 milioane de pensionari, precum în Polonia. Când un salariat susţine 1,2 pensionari, ca în România, banii trebuie găsiţi în altă parte, alta decât contribuţiile.

Profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti, spune că, încă din momentul în care numărul de pensionari depăşeşte jumătate din numărul de asiguraţi, deja se intră în zona de risc.

"Cred că România are o situaţie unică în Uniunea Europeană, fiind singura ţară care are numărul de pensionari mai mare decât numărul de salariaţi. Dacă scădem şi numărul de bugetari din numărul de salariaţi, rezultă că numărul de angajaţi care sunt plătiţi din afara bugetului de stat este de două ori mai mic decât numărul de pensionari."

Preda adaugă: în momentul în care deficitul la fondul de pensii este la un asemenea nivel (de peste 3 miliarde de euro) datoria publică creşte, situaţia economică se înrăutăţeşte; când PIB-ul scade, iar numărul de salariaţi nu creşte, riscurile de a nu putea plăti pensiile şi salariile angajaţilor din sistemul public devine tot mai mare.

"Soluţii pentru redresarea acestei situaţii există, însă nu cred că se pot aplica pe termen scurt. În primul rând, trebuie create noi locuri de muncă pentru a creşte încasările din contribuţii, se poate amâna vârsta de pen­sionare şi se pot reduce numărul pensionarilor care încasează pensii în mod fraudulos. Sunt localităţi sau oraşe în care pensiile de invaliditate reprezintă mai bine de jumătate din numărul total de pensii şi sunt obţinute în mod fraudulos, însă scoaterea lor la iveală este posibilă doar prin decizie politică. Trebuie să existe, în primul rând, voinţă politică şi determinare, iar cei care nu vor să facă acest lucru mai bine şi-ar da demisia decât să facă compromisuri promovând un model nesus­tenabil", a mai spus decanul de la Sociologie.

Ce se poate rezolva în privinţa deficitului sistemului de pensii?

"Introducerea militarilor în sistemul public de pensii nu a fost o măsură greşită, însă modul în care au fost recalculate pensiile acestora a fost greşit, pentru că s-au recalculat pensiile altfel decât după principiul contributitivităţii, cum se face cu restul pensionarilor", mai spune profesorul Preda.

Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sindicale "Cartel Alfa", cel mai mare sindicat de pe piaţa locală, spune că sistemul este deficitar din cauza politicilor de asistenţă socială, pentru că se dau persoanelor angajate tot felul de ajutoare de stat, de la ajutorul pentru venitul minim garantat până la subvenţii pentru încălzire.

"România este singurul stat în care o persoană activă primeşte ajutor social. În pre­zent, din cei 4,2- 4,3 milioane de lucrători, un nu­măr de 1,8 milioane de persoane sunt şi asis­taţi social. O persoană activă pe piaţa muncii nu are de ce să fie asistată social", explică Hossu, care conduce o confederaţie formată din 800.000-1.000.000 de angajaţi membri de sindicat.

Evaziunea fiscală de pe piaţa muncii este o altă sursă a deficienţelor din sistem. Liderul Cartel Alfa spune că ultimele date disponibile la nivelul lunii noiembrie 2009 arată că evaziunea fiscală de pe piaţa muncii era de 14,8% din PIB, iar evaziunea provenită din frauda fiscală directă era de 14% din PIB şi că, practic, evaziunea fiscală din România re­pre­zintă aproape, ca pondere în PIB, cât un buget de stat.

"Sistemul este menţinut în mod artificial putred, pentru că guvernele au încercat, de-a lungul timpului, să facă salariaţii dependenţi de stat. În plus, avem 1,6 milioane de angajaţi plătiţi cu salariul minim pe economie, o altă sursă de fraudă fiscală pe care factorul politic o acceptă", mai spune Hossu.

El adaugă că problema o reprezintă faptul că salariul minim la nivel naţional (de 700 de lei brut) ar trebuie să reprezinte, în mod normal, 50-60% din salariul mediu, iar la noi procentul este în prezent de 32%. Oamenii de afaceri au nevoie de predictibilitate, faptul că nu se ştie care va fi salariul minim pe economie în următorii 3-4 ani le impune dificultăţi la elaborarea unui business plan.

"Soluţia este creşterea salariului minim pentru ca tot mai multe persoane active să iasă de sub cuvertura protecţiei sociale, iar costurile statului cu asistenţa socială să scadă. Astfel, s-ar putea duce mai mulţi bani în investiţiile în parteneriat cu mediul privat, investiţii care să ducă la crearea de noi locuri de muncă", crede Hossu.

Ministrul muncii Mariana Câmpeanu a spus recent pentru ZF că s-a creat un deficit foarte mare în ultimii ani la pensii, în mare parte din cauza pensiilor speciale, pentru că

s-au introdus în sistem persoane care nu au contribuit niciodată, iar un miliard de euro din deficit de acolo provine.

Restul provine din rezultatul activităţii economice din România, în perioada crizei au dispărut peste un milion de locuri de muncă din economie şi deci contribuţia a un milion de oameni nu mai există.

"Fie că întorci sau nu pensiile speciale la minister, deficitul tot rămâne, aici s-a produs ceva care nu se mai poate repara prin acea recalculare. Militarii s-au organizat bine, s-au făcut cedări la modul de calcul al pensiilor şi în loc să scadă, au crescut. Rezultatul se vede în cifre. Nu mai putem repara ce s-a stricat, va trebui să mergem cu acest deficit în conti­nuare", a spus Mariana Câmpeanu.

Aşadar: numărul mic de persoane care sunt înregistrate ca salariaţi şi care contribuie, aşadar, la susţinerea sistemului; numărul mare de asistaţi social (dintre care unii încasează drepturi care nu li se cuvin); numărul mare de pensionari; numărul încă foarte mare al angajaţilor la stat raportat la numărul total de angajaţi cu acte, toate acestea fac din România de astăzi un model care nu mai poate fi susţinut.

În august, la rectificarea bugetară, Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, observa că, deşi cheltuielile cu salariile bugetarilor sunt semnificativ mai mai mici decât înainte de criză - 6,7% din PIB acum faţă de 10% din PIB înainte de criză - aceste cheltuieli rămân încă foarte mari raportat la veniturile strânse la buget. "Plăcinta bugetară" este prea mică pentru a susţine numărul de bugetari, pentru că sunt prea puţini contribuabili", arăta el.

Cheltuielile sociale ale statului lasă prea puţini bani pentru investiţiile statului. Or, investiţiile sunt singurele care pot oferi o perspectivă.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.09.2012

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
Cuvinte cheie:
Economie
, pensionari
, salariaţi
, bugetari
, piramidă economică
Vizualizari:
Printeaza
Momentan sunt 40 comentarii Comenteaza si tu
Comentarii (40):
Ovi - 18 septembrie 2012, 22:31

Mediul privat nu este stimulat, prin urmare economia nu poate sa se dezvolte din motive evidente: investitiile sunt foarte putine, taxele si impozitele sunt prea mari, infrastructura este proasta si invechita, ca sa nu zicem inexistenta. Daca mai adaugam la asta si lipsa transparentei din sistemul fiscal si coruptia generalizata plecand de la varf si raspandita in toate institutiile statului....putem avea o oarecare imagine de ansamblu. Romanii au fost nevoiti sa isi caute de lucru in strainatate, si asta nu pentru ca acolo ar umbla canii cu colaci in coada, ci pur si simplu pentru ca isi doresc decenta. Nu e nimic, platesc impozite in tarile de adoptie si ar trebui sa le sarutam si mainile cand vin in tara si isi cheltuie banii prin supermarketurile cu capital strain aparute ca ciupercile dupa ploaie. Solutia e simpla: influxul de manageri straini in companiile de stat si creare de locuri de munca in mediul privat prin orice mijloace de relansare fiscala; si asta in orice domenii, de…

Dana - 18 septembrie 2012, 14:11

Cum? nu suntem 23 de milioane?:))))))

cam - 18 septembrie 2012, 13:48

PT." d-nul "HOSSU. Persoanele active care sunt si asistati sociali, unii, o fac pe sanatatea lor. Astfel fiind persoane cu handicap si neputant trai din ajutorul social incearca sa mai castige un ban in plus , necesar traiului de subsitenta. As dori sa imi spuneti cifra ASTRONOMICA din buget care se acolca pt. ei si cea NECOLECTATA de la companiile private, tiganii cu clanurile lor, care isi afiseaza prin masini si "casi" averile, bogatanii din top300 si fraudele din achizitii , pt "investitii,' facute de politicieni!!! Impozite = protectie sociala, economico-financiara-sociala!! BRAVO QWE si contribuabili.

Silviu - 18 septembrie 2012, 13:34

http://silviupricope.wordpress.com/2012/09/18/piramida-inversata-sau-cum-de-are-usl-ul-55/

divizati , divizati - 18 septembrie 2012, 13:11

Articol in spiritul " divide et impera " al erei Basescu . Bugetarii , " puturosi "( profesori-invatatoare -medici - angajati ai primariilor - CFR - transporturi in comun - armata - politie -personal TESA ) , pensionarii " catastrofe parazitare " si " asistatii social " ( nenorocitii nenorocitilor ) exploateaza chipurile " privatii " ... Nedrept si neadevarat .

doru - 18 septembrie 2012, 11:26

Angajatii cu salarii la negru unde sunt angajati? nu tot la privati? Ce naiba de piramida e asta? Habar n-aveti maica ce scrieti.

etre - 18 septembrie 2012, 10:46

Nu va mai aberati cu salariatii de la stat ce contribuie la buget. Ca sa intelegeti, daca toti am muncii la stat, in administratie, etc, cine ar mai produce si ar furniza prin impozite veniturile statului ? NIMENI.

Statul de unde sa ia bani sa plateasca ?

Privatul sustine bugetarii, PUNCT.

Singura mistificare din articol este ca privatii platiti la negru sunt sutinuti de cei care isi platesc impozitele corect. E fals. Ce e adevarat in schimb, este ca cei care platesc impozitele corect platesc mai mult pt a compensa.

H - 18 septembrie 2012, 09:50

mie articolul mi se pare ca prezinta deformat lucrurile. 1. angajatii bugetari nu sunt platiti din contributiile sociale ale angajatilor de la privat...
2. o alta problema sta in milioanele cu salarii la negru si salarii la minim, gaura care vine tot din mediul privat...
(nu muncesc la stat)

as - 17 septembrie 2012, 23:02

Dupa guvernantii nostrii cei care sint privati trebuie taxati si mai mult sa fie si mai multi trantori.Munca trebuie sa fie o rusine,si furtul sa fie o virtute. Sa traiasca FMI ca ne da pe gratis sa compensam ce nu a produs cei 3.1 milioan de proletari

Dana - 17 septembrie 2012, 22:51

Doamne, imi este scarba...ne meritam tara asta....cum poate un om care citeste ziarul financiar sa spuna ca ar trebui suspendat dreptul de vot pentru bugetari si pensionari...dumnezeule, imi este groaza cand vad atata prostie

sorin - 17 septembrie 2012, 22:18

sant oameni competenti si in guvern ca daca se iau masuri radicale pierd puterea ei vor sa stea lumea la limita subzistentei sa vina votul si cam atat

adrian - 17 septembrie 2012, 22:13

si mai trist e ca sunt cel putin 10 persoane din 13 comentarii care dovedesc ca nu au inteles nimic din articol. unde se vorbeste de bugetarii rai care mananca banii privatilor? putem vorbi de management defectuos la companiile de stat, toate cu pierderi uriase (cfr, posta, etc )la catre deja privatii ofera deja alternative - si mai ieftine si cu servicii de calitate mai buna. In acest articol principala idee care razbate e ca nici un guvern nu a reusit sa aduca la lumina munca la negru. si ca, in acelasi timp, fiecare guvern, din motive electorale, au tratat categoriile care primesc venituri din buget preferential.

mihai - 17 septembrie 2012, 22:00

95% din cei care au postat aici sunt bugetari ! taceti drecu si savurati salarile imense platite din buget, nu mai latrati a paguba pe aici!!!!!!!!!!!!!!!!

octavian - 17 septembrie 2012, 21:52

Cateva directii posibile de discutie, pentru inceput: - eliminarea salariului minim - reducerea ajutoarelor de somaj - privatizarea companiilor de stat - diminuarea atributiilor statului - scaderea nr de bugetari - scaderea taxelor - impozitarea pe baza cifrei de afaceri vs profit - facilitarea noilor investitii private straine si autohtone - contributia la pensie si la sanatate sa fie optionala si administrata privat - eliminarea varstei de pensionare - focalizarea pe dezvoltarea agriculturii, turismului, educatiei si a infrastructurii - impozitarea adecvata a proprietatilor si a terenurilor agricole nelucrate - exmatricularea elevilor care copiaza - tratament egal stat - contribuabil - reducerea drastica a diverselor tipuri de ajutoare sociale - eliminarea sistemului de pensii de sorginte bismarkiana - cresterea gradului de democratie directa, mai ales in plan local si in stabilirea alocarilor bugetare (contribuabilul sa opteze direct catre ce destinatie sa mearga impozitele lui) - reorganizarea…

habarnam - 17 septembrie 2012, 20:33

Impresionant de multi bugetari citesc ZF :-) Un articol excelent care doreste sa scoata in evidenta un dezechilibru napraznic in economie, este combatut furibund de oameni filo-bugetari care vad in "privati" numai evazionisti pusi pe imbogatire rapida.

pagubit - 17 septembrie 2012, 20:21

Am depus acum 25 de ani bani pentru cumpararea unui autovehicul Dacia. Nu am primit valoarea reactualizata a depozitului meu bancar, nu am primit masina, nu am primit nimic. In aceeasi situatie mai sunt 2000 de oameni. Exista un proiect de lege, PLx 226/2011 care inlatura consecintele acestei privari de proprietate/ sanse in viata. De ce nu este adoptata ? Mi-am propus sa dau acest mesaj de 1000 de ori. Is curios daca da vreun partid 2 bani pe dreptatea mea. (nr.123)

dezgust - 17 septembrie 2012, 20:03

articol f prost, aproape la fel de prost ca unele comentarii. si bugetarii platesc taxe si angajatii la privat au copii si batrani, iar o mare parte din deficitul fondului de pensii este creat de aparitia fondurilor de pensii PRIVATE spre care se duc o parte din bani

QWE - 17 septembrie 2012, 19:56

pe mine deranjeaza teribil sintagma "statul asistential". asistati sunt cei care fac parte din clasa politica si camarila acesteia, cei care isi permit luxul deturnand bani publici, neplatind taxele datorate catre stat, ocolind legea pentru a mai baga ceva din avutul public in buzunarul personal etc, plus cei care ii acopera (politie, justitie etc). la noi legea lui Pareto se aplica altfel, respectiv 20% din populatie (cei enuntati mai sus) produc 80% din paguba la buget, daca nu mai mult. in rest, detest sa vad ipocrizia si cinismul duse la atat de extrem: cei aratati cu degetul ca fiind asistati sunt, de principiu, copii, parintii si bunicii nostri, restul sunt infractori pe care o administratie prea putin competenta sau interesata nu ii gaseste sau ii acopera. ca presedinte, cu toate instrumentele la dispozitie, mi-ar fi rusine sa vorbesc despre statul asistential daca as fi un om integru.

contribuabil - 17 septembrie 2012, 19:01

Toti politicienii nu mai trebuiesc platiti. Politica sa se faca benevol si platiti in functie de cate prezente au. Fara diurna fara salarii si fara alte pensii.
Trebuie taiate de urgenta toate pensiile si drepturile tuturor fostilor securisti-criminali tortionari, fostilor membri ai partidului comunist si tuturor celor care au facut politie politica.
Apoi fiscul trebuie sa confiste toate averile care nu se pot justifica.
Si bineinteles trebuiesc create locuri de munca si valorificat potentialul tarii in conditiile actuale.

jerome - 17 septembrie 2012, 18:32

Singura solutie este taierea ajutoarelor sociale si reducerea drastica a numarului de bugetari . Si as incepe cu comasarea primariilor reducerea drastica a numarului de agentii, taierea pensiilor speciale , taierea pensiilor de revolutionar , reducerea drastica a numarului de militari si controlul foarte drastic al achizitiilor . Este loc de taiat. Abia astept sa vad ca se munceste macar 8 ore si la stat. Abia astept sa vad toti betivii de la tara la munca campului nu la umplut crasmele pe banii de ajutoare sociale .

Pagini: 1 2

Campurile marcate cu rosu nu sunt valide!

Comentariul a fost adaugat si va aparea dupa ce va fi moderat!

Comentariile vor fi publicate doar după moderarea acestora de către redactori. Nu vor fi publicate comentariile care conţin injurii, un limbaj licenţios, instigare la încălcarea legii, la violenţă sau la ură, precum şi acuzaţii fără acoperire. De asemenea, pentru o mai bună comunicare, vă rugăm să oferiţi o adresă de mail validă. Vă mulţumim!

Intră în comunitatea Facebook Ziarul Financiar, locul unde ziarul vorbeşte cu tine
vreaupresedinte.ro
Inchide