Nu nivelul taxelor este ridicat în România, ci numărul de taxeşi contribuţii şi plăţi aferente acestora, care determină firmelesă aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afaceriidecât pentru a se ocupa de businessul propriu-zis a spus ieri Peterde Ruiter, partener la PricewarterhouseCoopers, lideruldepartamentului de consultanţă fiscală şi juridică, la conferinţa"Impactul noilor modificări fiscale asupra mediului de afaceri",organizată ieri de Ziarul Financiar şi PricewaterhouseCoopers.Dragoş Doroş, director Direcţia Legislaţie şi Taxe directe,Ministerul Finanţelor, afirmă că există un proiect de lege careprevede ca firmele să facă o unică declaraţie pentru toate plăţileşi contribuţiile sociale. Claudia Medrega, Sorin Pâslaru
Crizaeconomică ce a dus la micşorarea drastică a veniturilor la buget adeterminat statul să modifice brutal legislaţia fiscală anulacesta, iar cel mai mare impact asupra mediului de business l-aavut majorarea TVA de la 19% la 24%.
Experţii PricewaterhouseCoopers apreciază că într-o primă fazăstatul a strâns mai multe venituri la buget (încasările din TVA aucrescut cu 47% în august 2010 faţă de august 2009), dar ulterior"loviturile" fiscale primite de mediul de business vor duce lareducerea încasărilor în pofida majorării taxelor.
"Am asistat în ultimele şase luni la o cavalcadă de trei legi şişase ordonanţe de urgenţă în domeniul fiscal, începând dinmartie, cu amânarea aplicării plăţilor anticipate şi terminândîn octombrie cu anularea impozitului minim", a spus IonuţSimion, partener consultanţă fiscală,PricewaterhouseCoopers
El apreciază că majoritatea noilor prevederi au fost în sensrestrictiv şi au dăunat mediului de business, iar puţinele măsuride impulsionare a activităţii economice - printre care scutirea deimpozit pe profitul reinvestit - nu au aplicare.
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank România şipreşedintele Consiliului Fiscal, apreciază că numărul mare deplăţi pentru contribuţii şi taxe pe care trebuie să le facă ocompanie, de peste 100, trebuie redus rapid până la nivelulţărilor dezvoltate, de circa 20-30.
Dumitru mai apreciază că statul ar putea mai degrabă sămicşoreze contribuţiile sociale decât să scadă cota de impozit peprofit, pentru că ar creşte mai mult gradul de conformare alcompaniilor. El afirmă că deşi nivelul impozitului pe venit estede 16%, rata reală de impunere este de doar 6%. Rata reală deimpunere este calculată prin raportarea banilor încasaţi dinimpozitul pe venit la volumul real al veniturilor determinat dinconturile naţionale, o metodologie prin care se calculeazăprodusul intern brut. Companiile preferă să plăteascăangajaţii prin alte formule decât cele prin care sunt plătitetoate contribuţiile sociale aferente din cauza niveluluiridicat al contribuţiilor, afirmă Dumitru.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
