Primul trimestru din acest an s-a incheiat cu o inflatie de 2,2%, mai scazuta cu un punct procentual fata de aceeasi perioada din 2003.
De asemenea, de la o rata annuala de 17,1% la nivelul lui martie 2003, inflatia a scazut la 13,1% in martie 2004.
Aceasta in conditiile in care, dupa varful spectaculos atins in septembrie anul trecut, rata inflatiei a urmat un trend constant descendent, coborand pana la 0,5% pe luna martie. Astfel, media lunara a trimestrului I 2004 a fost de 0,7%, comparativ cu un nivel de 1,1% in perioada similara din 2003.
Mentinerea tendintei de scadere a inflatiei de la o luna la alta a fost posibila in martie ca urmare a cresterilor minore de preturi ale marfurilor nealimentare, compensate de scaderi la anumite servicii fata de luna februarie (posta si telecomunicatii, transport aerian). Pe ansamblu, preturile marfurilor alimentare au urcat in martie cu 0,3%, iar cele ale serviciilor cu 0,5%, temperand efectul majorarii cu 0,7% a preturilor marfurilor alimentare.
Tendinta de scadere a inflatiei are nevoie de inca un trimestru pentru a demonstra ca este solida si a permite un inceput de relaxare a dobazilor, aflate la un nivel ridicat tocmai ca raspuns la tensiunile inflationiste acumulate in toamna anului trecut, respectiv la o crestere prea rapida a cererii de consum. De asemenea, este nevoie ca subconstientul pietei sa accepte ideea ca dezinflatia chiar continua, ca este in avantajul sau si nu va fi rastunata de derapaje care sa-i submineze inca o data crediblitatea.
Scaderea inflatiei va aduce, dupa o perioada de confirmare, si scaderea dobanzilor, insa va insemna in acelasi timp o presiune in plus asupra activitatilor economice cu eficienta scazuta. Va subtia considerabil efectul de erodare a datoriilor de rambursat in lei, cu care s-au obisnuit multi jucatori timp de ani de zile in care inflatia diminua nivelul real atat al dobanzilor cat si al efortului in sine de rambursare a unui credit in lei.
De altfel, piata a dovedit din plin anul trecut ca cererea de credite nu este sensibila la nivelul dobanzii. Si astfel, chiar cu dobanzi de 30-35% s-au luat credite in volum mare mai ales pe segmentul persoanelor fizice. In cazul clientilor companii, situatia este diferita: cat timp dobanzile la lei raman ridicate, atractia pentru acest segment ramane creditul in valuta.
In absenta majorarilor trimestriale de tarife asumate de autoritatile romane in negocierile cu institutiile financiare internationale, marfurile alimentare au constituit in luna martie principala sursa de crestere a preturilor.
Precum in luna februarie, alimentele s-au scumpit intr-un ritm superior celorlalte produse care intra in componenta consumului populatiei. In luna martie, pretul produselor de morarit a avansat cu 2,5%, in conditiile in care faina a fost mai scumpa cu aproape 3%. Populatia a platit cu 2% mai mult pentru fructe si conservele din fructe si cu 0,8% peste pretul din februarie pentru carne si preparate din carne.
Banca Nationala apreciaza ca evolutia inflatiei in primele trei luni ale anului sustine obiectivul de 9% pentru sfarsitul lunii decembrie. In acest sens, banca centrala mizeaza pe faptul ca, o crestere a transparentei procesului de aliniere a tarifelor utilitatilor la preturile internationale va atenua efectul inflationist al acestora. Oricum, majorarea de pret la gazele naturale prevazuta in aprilie ar putea readuce inflatia lunara aproape de 1%.
Potrivit unei analize a ING Bank, ponderea produselor alimentare in cosul dupa care se calculeaza inflatia este mai mult decat dubla in Romania fata de structura cosurilor din tarile occidentale. Adaugand categoriile de preturi administrate ale utilitatilor, dar si din transporturi, analistii ING considera ca pana la 50% din componenta cosului dupa care se calculeaza indicele preturilor de consum este "necontrolabila". In asemenea conditii, dupa cum arata experienta poloneza din ultimii cinci ani, banca centrala nu ar avea decat sa urmareasca prin calibrarea dobazilor tendintele preturilor la alimente pentru a lupta eficient cu inflatia.
Potrivit prognozelor de primavara ale Comisiei Europene, dezinflatia ar trebui sa continue, sustinuta de tendinta de apreciere reala a cursului leului, de o intarire a ofertei interne, pe baza unor investitii puternice, si, nu in ultimul rand, de politici fiscale si monetare prudente.
Tinta de reducere a inflatiei la 9% ramane insa ambitioasa, considera economistii Bruxellesului. Iar drept motivatie mentioneaza tendinta de crestere consistenta a salariilor, disciplina financiara inca insuficienta, anumite presiuni de depreciere asupra monedei nationale, precum si necesitatea majorarii preturilor administrate.
Leul a fost puternic la inceput de an
Dupa trei luni din acest an, leul era cu aproape un punct procentual mai valoros in euro decat la inceputul lui ianuarie, insa in aceeasi perioada pierduse aproape 3,5% in dolari.
Excedentele importante de valuta consemnate pe piata interbancara, chiar in mod atipic pentru inceputul de an, au sustinut stabilitatea cursului leului, in ciuda evolutiilor de pe pietele externe. Ba chiar au permis bancii centrale sa cumpere peste 500 milioane de euro, fara ca aceste interventii sa fie resimtite de moneda nationala, dimpotriva.
In urma cu un an, in primul trimestru al lui 2003, leul se depreciase consistent fata de euro, cu aproape 5%, respectiv cu 1,5% fata de dolar.
Iar pozitia puternica a leului din acest inceput de an a continuat sa consolideze ruptura dintre potentialele asteptari inflationiste si evolutiile de curs, mai ales in conditiile calendarului de ajustari ale tarife la utilitati in functie de echivalentul in valuta al preturilor in lei.
Pe piata valutara, primele trei luni din 2004 au fost apreciate drept foarte agitate. Pe langa fluctuatiile mari ale raportului euro/dolar pe pietele externe, incertitudinea indusa de banca centrala - care a lasat foarte greu sa se vada ce tinte de politica de curs urmareste - a dat mari batai de cap dealerilor. Dupa ce pana la jumatatea lunii februarie banca centrala fusese vanzator net de valuta, ulterior si-a inversat pozitia. Numai in martie, de exemplu, cumpararile de valuta au ajuns la 335 milioane de euro, mult peste cele mai bune luni de anul trecut.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
