Economia romaneasca si principalii sai administratori - guvernul si BNR - exerseaza mersul pe sarma. Obiective care ajung sa se bata cap in cap, echilibre fragile, inselatoare, iar in profunzime nisipurile miscatoare ale unei economii nerestructurate la care instrumentele de politica macroeconomica nu reusesc sa ajunga.
Dobanda, atat nominala cat si reala, este foarte ridicata in Romania, nici o indoiala. BNR s-a hotarat in cele din urma sa dea semnalul unui inceput de scadere, la un anumit interval dupa mesaje insistente din partea guvernului.
Numai ca scaderea dobanzii, cel putin de la un punct incolo, nu se arata compatibila cu obiective precum temperarea cresterii creditului sau reducerea deficitului de cont curent.
"Inca nu mergem pe o linie dreapta de scadere a dobanzilor, ca tendinta ireversibila. BNR incearca, testeaza limitele unei astfel de relaxari, sa vada pana unde tine. La prima miscare s-a vazut ca nu au fost efecte negative, asa incat s-a mers mai departe. Procesul nu este insa consolidat, mai sunt multe laturi negative in economie - deficit de cont curent in expansiune, arierate, un sistem de compensari intre firme care ocoleste sistemul bancar. In plus, restructurarile facute inca nu si-au produs efectele.
Asa incat trebuie mentinut un echilibru intre mai multe componente ale ecuatiei, ceea ce nu este deloc usor", a comentat pentru Ziarul Financiar Misu Negritoiu, director general adjunct al ING Bank.
Majoritatea analistilor estimeaza pentru luna viitoare o extindere a pasului de scadere a dobanzii pana la un punct procentual, ceea ce inseamna ca dobanda de interventie urmeaza sa coboare la 19% in august.
Prognoza ING pentru septembrie este de 18-18,5%.
Ca de obicei, dobanzile la titlurile de stat au coborat primele. Randamentul maxim acceptat de Ministerul Finantelor la sase luni a pierdut 0,84 puncte procentuale, pana la 16,95%. La scadenta de un an, randamentul mediu a alunecat sub 17%, in timp ce rata maxima acceptata a fost de 17,11%.
Guvernul si BNR s-au angajat prin acordul recent incheiat cu Fondul Monetar International sa incetineasca viteza de crestere a creditului de la 49% in 2003 la 35% in 2004, in termeni reali.
In perioada 31 mai 2003 - 31 mai 2004, creditul neguvernamental a crescut cu 39,7%. Desi incetinirea din perioada aprilie-mai a fost evidenta, relaxarea dobanzilor va da un nou suflu creditarii, punand sub semnul intrebarii tinta angajata.
Teoretic, o politica de dobanda mai relaxata poate complica eventuala necesitate de preintampinare a aparitiei unor presiuni inflationiste. Iar aici revine discutia asupra relevantei unui trend aparent solid de scadere a inflatiei intr-o economie precum cea a Romaniei. Luand in calcul doar scaderea inflatiei, pana la mai putin de 9% calculata decembrie la decembrie, analistii apreciaza ca ar fi loc de reducere a dobanzii de interventie a BNR cu 3 pana la 4 puncte procentuale pana la sfarsitul anului.
Numai ca pe langa inflatie mai sunt si alte variabile in joc.
Deficitul de cont curent trebuie sa scada la 5,25% din PIB pana la sfarsitul anului, fata de 5,8% la sfarsitul anului trecut. Ieftinirea creditului nu poate insa decat sa ingreuneze atingerea unui asemenea obiectiv, atat timp cat este greu de crezut ca economia s-a dezmortit suficient in ultima perioada pentru a reactiona la cresterea exploziva a cererii de consum (8,1% in primul trimestru), astfel incat sa reziste presiunii importurilor.
Cat despre discutata incompatabilitate dintre un ritm ridicat de crestere economica (6,1% in primul trimestru) si un proces de dezinflatie, experti din BNR sustin ca aceasta problema nu se pune atat timp cat inflatia medie nu scade sub 10%, distorsiunile induse in economie fiind destul de mari.
La prima vedere, destule argumente care pledeaza pentru prudenta in scaderea dobanzii. Numai ca aceasta chiar este foarte ridicata. Investitorii pe leu obtin castiguri in termeni reali in jur de 10%, ceea ce devine un adevarat magnet pentru intrari de capital mai mult sau mai putin speculative. Iar perspectiva incheierii si a ultimelor etape ale liberalizarii contului de capital, in principal a depozitelor in lei pentru nerezidenti risca sa prinda Romania cu dobanzi periculos de atractive pentru capitalul strain.
Cu a doua decizie in doua luni, BNR tinde sa induca asteptarea unei frecvente lunare a scaderilor de dobanda, insa intr-o miscare la fel de lenta ca pana acum.
Dificultatea mentinerii unei asemenea directii descendente tine in mare masura de evaluarea efectelor fiecarui pas de scadere, care incepe sa devina vizibil pe piata dupa cel putin trei luni. Iar aici intra in joc capacitatea bancii centrale de a anticipa aceste efecte si de a-si calibra in concecinta putinele instrumente la dispozitie, inclusiv canalul de comunicare cu publicul, care are nevoie sa creada ca BNR stie incotro duce piata.
O coincindenta nefericita pentru statutul de independenta al bancii centrale face ca fiecare din cele doua reduceri de dobanda operate sa survina unor interventii publice ale ministrului finantelor, care a tinut de fiecare data sa-si exprime in avans opiniile privind justetea unor astfel de decizii ale BNR.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
