Nivelul inca ridicat al inflatiei si instabilitatea cursului de schimb individualizeaza in mod negativ Romania in grila criteriilor de la Maastricht, stricand media celorlalti candidati la Uniunea Europeana si tinand-o departe atat de convergenta nominala cat si de cea reala. Iar aprecierea leului se arata drept principalul motor care poate grabi recuperarea decalajului.
Romania indeplineste in prezent numai doua din criterii, cu o pondere a datoriei publice in PIB de sub 24% si un deficit bugetar mai mic de 2,5%.
"Romania are nevoie sa progreseze in privinta inflatiei, a stabilitatii cursului de schimb, precum si a ratelor de dobanda pe termen lung", arata guvernatorul BNR Mugur Isarescu. Spre deosebire de tarile mai avansate din regiune, inflatia inca ridicata a subminat aparitia pe piata financiara romaneasca a instrumentelor care sa stabileasca repere de dobanda pe termene medii, cu atat mai putin lungi. In cursul acestui an, Ministerul Finantelor va incerca sa "reaseze" pe piata obligatiunile de stat cu scadente pe doi si trei ani, marea provocare fiind emiterea primelor titluri cu dobanda fixa pe cinci ani.
In acelasi timp, Romania are de recuperat decalaje importante in ceea ce priveste atat structura economiei, respectiv contributiile diferitelor sectoare economice la PIB, cat si nivelul produsului intern brut pe locuitor.
Astfel, agricultura continua sa detina o pondere tripla fata de alte tari din regiune, cu exceptia Bulgariei, care inregistreaza o pondere apropiata, in timp ce serviciile inca nu reusesc sa treaca de 50%, asa cum se intampla in vecini. Printre extrem de putinele capitole la care Romania sta mai bine chiar decat tari care adera anul acesta la UE, se numara ponderea dominanta a schimburilor comerciale cu Uniunea Europeana, deci in euro, in totalul comertului exterior (68% din exporturi, 58% din importuri in 2003).
"Aprecierea reala a leului poate ajuta la grabirea convergentei reale", spune Isarescu.
El arata ca aprecierea este benefica atat timp cat castigurile de productivitate a muncii in economie acopera cresterea reala a salariilor si aprecierea reala a leului. Urmarirea acestui echilibru este destul de dificila din cauza ca evaluarea dinamicii productivitatii se face cu intarziere, dupa ce sunt luate anumite decizii de politica monetara curente, necesitand reglaje la final de an.
Esecurile repetate ale autoritatilor in a controla cresterile salariale in sectorul de stat ridica semne de intrebare asupra sanselor ca aceasta sa se intample tocmai intr-un an electoral, presiunile in acest sens fiind deja in crestere.
Romania este, cu exceptia Sloveniei, singura tara din regiune a carei moneda nationala a continuat sa se deprecieze atat in termeni nominali, cat si reali, fata de euro. Iar aceasta cu efecte inflationiste de rigoare, atenuate insa de a o apreciere a leului fata de cosul valutar in care euro detinea o pondere de 60%. Chiar si asa Romania continua sa fie individualizata de un nivel al inflatiei aproape dublu fata de a doua cea mai slaba performanta din regiune.
Iar indeplinirea acestui criteriu de convergenta se arata a fi de departe cea mai mare provocare pentru autoritati. Tinta va fi cu atat mai greu de atins cu cat Romania urmeaza sa se confrunte in anii uramtori cu majorari substantiale de preturi in perspectiva alinierii la nivelurile de pe piata UE si care au fost deja observate cu prisosinta in tarile care adera anul acesta.
BNR se pregateste sa treaca anul viitor la o politica explicita de tintire a inflatiei, adoptata deja de Cehia si Slovacia. Aceasta se va suprapune cu procesul de denominare a leului, care ar trebui sa sustina, in cele din urma, o tendinta de scadere a inflatiei, cu toate in prima faza ar putea avea efecte contrare.
Oricum, a devenit evident ca reducerea inflatiei este esentiala pentru indeplinirea criteriilor de convergenta, iar aprecierea leului sustine o asemenea directie. Guvernatorul BNR afirma ca aprecierea reala reprezinta un proces de durata, care va continua si dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana.
Economia romaneasca nerestructurata nu a permis aplicarea unei politici de apreciere reala a leului fata de euro, asa cum se intampla cu monedele nationale ale celorlalti candidati la UE. De fapt, aprecierea este pandita constant de riscul ca aceasta sa depaseasca cresterea productivitatii, ceea ce conduce la scaderea competitivitatii si, in cele din urma, la incetinirea cresterii economice si somaj. Iar experienta anului 2003 este o buna dovada, in conditiile in care dezechlibre macroeconomice necontrolate au fortat deprecierea reala fata de euro atat a zlotului cat si a forintului. Evolutiile inregistrate in raport cu euro de monedele celorlalti candidati la aderare tin intr-o anumita masura si de regimurile specifice ale cursurilor de schimb. Romania a optat pentru un regim de flotare controlata, asemenea Poloniei, Sloveniei si Slovaciei, in timp ce alte tari au adoptat sisteme mai rigide, mergand pana la consiliu monetar.
Oricum, persistenta tendintei de depreciere a leului fata de euro se reflecta in decalajul spectaculos inregistrat la capitolul produs intern brut pe cap de locuitor, comparativ cu majoritatea tarilor din Europa Centrala si de Est, fara a extinde comparatia la UE. Potrivit estimarilor BNR, PIB/locuitor in euro al Romaniei chiar a scazut anul trecut, de la 2.230 de euro in 2002 la 2.168 de euro in 2003, in conditiile in care leul a pierdut nu mai putin de 16,8% in raport cu moneda europeana, in termeni nominali, fata de 16,7% in 2002. Ceea ce demonstreaza inca o data ca slabiciunea leului se bate cap in cap cu obiectivele de convergenta cu UE.
Importanta procesului de apreciere reala a monedelor nationale pentru recuperarea decalajului care desparte tarile Europei Centrale si de Est de Uniunea Europeana, a fost dovedita din plin in ultimii ani.
Astfel, aprecierea reala a ajuns sa contribuie cu preponderenta la ameliorarea nivelului de prosperitate economica din tarile pregatite deja pentru aderare, in timp ce cresterea reala a PIB a ramas cu o contributie aproape marginala.
De fapt, potrivit unor estimari ale BNR, Romania ar putea realiza convergenta cu UE de-abia in 2051, luand in calcul ipoteza mentinerii unui ritm de crestere economica de 5% pe an, in conditiile in care economia UE ar inregistrat cresteri anuale de 2%.
Insa aceeasi evaluare arata ca o apreciere reala a leului de 3% pe an ar injumatati perioada de atingere a convergentei, pana in 2026, in conditiile mentinerii ritmurilor respective de crestere economica.
Decizia Bancii Nationale de a majora de la inceputul acestui an ponderea detinuta de euro in cosul valutar pana la 75%, va conduce, cu certitudine, la o diminuare considerabila a deprecierii reale a leului fata de moneda europeana, nefiind exclusa chiar o apreciere. Si astfel va putea fi sustinuta reducerea decalajului de convergenta, mai ales daca evolutia de pe pietele externe va conduce la o inversare a directiei raportului euro/dolar. De asemenea, banca centrala intentioneaza sa mentina in acest an fluctuatiile leului in ecartul de a/-15% cerut de criteriile de convergenta la euro.
BNR urmareste o tinta de depreciere nominala a leului de circa 5-7% fata de cosul valutar format din 75% euro si 25% dolar, ceea ce nu inseamna ca nu va permite pe parcurs fluctuatii ale cursului monedei nationale in afara intervalului. Si aceasta in conditiile mentinerii obiectivului de reducere a inflatiei sub 10%, decembrie la decembrie.
Leul ar urma sa treaca astfel de la o apreciere reala fata de dolar, inregistrata anul trecut, la o apreciere fata de un cos cu euro preponderent in acest an, iar anul viitor direct fata de euro.
Pe de alta parte, cresterea ponderii euro in cosul valutar restrange inca o data posibilitatea folosirii cursului de schimb ca eventual instrument de ajustare a unei balante externe care tinde sa-si accentueze dezechilibrul. Potrivit ultimelor estimari, cresterea deficitului extern s-a oprit anul trecut la un nivel de circa 6% din PIB, insa principala sa componenta - deficitul comercial - are toate sansele sa continue sa se deterioreze anul acesta. Toate tarile din regiune se confrunta cu problema deficitului de cont curent, insa in multe cazuri acesta se dovedeste inca sustenabil. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
