Comisia Europeană este îngrijorată de intenţia României de a-şi reduce semnificativ reţeaua de cale ferată în condiţiile în care un astfel de demers s-ar putea dovedi extrem de costisitor în viitor, având în vedere că este mult mai scump să reconstruieşti ceea ce ai distrus.
„Am atras atenţia României să se gândească de două ori când elimină tronsoane feroviare, pentru că este foarte uşor să elimini, dar este foarte scump să le reintroduci“, a declarat Violeta Bulc, comisarul european pentru transporturi, la o conferinţă de specialitate la care a fost evaluat stadiul proiectului european Connecting Europe Facility ( CEF).
CEF este un proiect al UE în valoare de 33,2 miliarde de euro (parte a proiectului Trans-European Transport Network), suma alocată României fiind de 1,2 miliarde de euro. De aceşti bani beneficiază proiecte din transporturi, telecomunicaţii şi energie. România a luat din această sumă doar 10,6 milioane de euro pentru şase proiecte, dintre care două sunt legate de instalarea unei reţele europene de staţii de încărcare electrice, iar celelalte patru reprezintă studii de fezabilitate. Declaraţia comisarului european legată de reducerea reţelei de cale ferată din România pleacă chiar de la observaţia că, în încercarea de a reduce pierderile pe calea ferată, administraţia de la Bucureşti are în plan să desfiinţeze reţelele nerentabile.
Încă din 2014 Ministerul Transporturilor intenţiona să reducă dimensiunea reţelei naţionale de cale ferată cu 40%, adică cu 4.000 de kilometri, ca măsură pentru adaptarea la „nivelul cererii şi la resursele financiare disponibile“.
Însă comisarul spune că nu este o idee bună având în vedere că este uşor să desfiinţezi, dar este foarte scump să reinstalezi liniile ferate.
La nivelul Uniunii Europene există o dezbatere largă despre extinderea reţelelor de transport pe cale ferată versus extinderea reţelelor de autostrăzi având în vedere că primul tip de transport este mai puţin costisitor şi poluează mai puţin.
Masterplanul de transport al României pune accent mai degrabă pe dezvoltarea reţelei de autostrăzi decât pe cea a reabilitării reţelei de transport feroviar care măsoară aproximativ 22.000 de km.
Şi transportul pe apă beneficiază de finanţări în cadrul proiectului CEF. Comisia Europeană este îngrijorată pentru România şi în această privinţă deoarece este singurul stat care nu a început să pună în aplicare proiecte reale în acest sector.
„Marea îngrijorare în privinţa României ţine de lipsa drenajului pe Dunăre, pentru că sunt probleme mari în zona Călăraşi-Brăila“, a spus în cadrul conferinţei amintite un înalt oficial din departametul pentru coridorul Rin-Dunăre, proiect de infrastructură care beneficiază de 3,6 mld. euro din sumele alocate prin CEF.
Statele europene s-au implicat în derularea CEF 2014-2020, parte a proiectului de ansamblu Trans-European Transport Network( TEN-T ) care se va finaliza în 2030, astfel că între 2014 -2016 au fost alocaţi deja pentru proiecte 23,2 mld. euro. Avantajele aşteptate de la CEF: creşterea mobilităţii, ceea ce poate spori PIB-ul fiecărui stat cu până la 1,8%, 13 milioane de noi locuri de muncă la nivel european şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu până la 7 milioane de tone.
„România a făcut foarte multe studii de fezabilitate, dar trebuie să înceapă să investească deoarece, dacă nu livrează ce s-a promis până în 2030, banii acordaţi pot fi luaţi înapoi“, a atras atenţia un oficial din cabinetul comisarului european pentru transporturi.
